Reabilitarea Palatului Administrativ din Cluj-Napoca, finanțată prin PNRR cu aproximativ 10 milioane de euro, a stat blocată un an și jumătate din cauza unei contestații în instanță, iar după reluare au apărut alte piedici: relocări de utilități, avize în lanț și un sit arheologic descoperit în clădire. Prefectul Maria Forna a povestit episodul sâmbătă, 17 octombrie 2026, în fața oamenilor de afaceri care au vizitat sediul proaspăt restaurat, pentru a le explica de ce investițiile se concretizează atât de greu în România.
Potrivit prefectului, clădirea intrase pe un program PNRR dedicat reabilitării prefecturilor, dar procedura a fost contestată, iar antreprenorul declarat ulterior câștigător ezita să își asume lucrările, pentru că mutarea utilităților dura prea mult și punea în pericol finanțarea europeană. Forna spune că a preluat proiectul în februarie 2025 și că l-a dus la capăt în un an și trei luni, deși, a precizat ea, au apărut multe lucrări neprevăzute. Cele 12 turnulețe erau atât de deteriorate încât fuseseră legate cu sârmă, iar acoperișul avea infiltrații serioase. Intervențiile au mers „de la acoperiș la subsol”.
În subsol au fost găsite vestigii arheologice, iar șantierul s-a oprit două luni. Clădirea provine din Palatul Marianffy, ridicat de o familie de nobili din Sibiu în afara zidurilor vechiului Cluj, și a fost apoi sediul Camerei de Comerț și Industrie. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a condiționat autorizația de punerea în valoare a sitului, așa că subsolul va deveni spațiu expozițional pentru tineri artiști fără mijloace financiare. Picturile murale au fost conservate.
Cele mai mari bătăi de cap au venit însă de la utilități. Un lift pentru persoane cu dizabilități, inexistent până acum, și panourile fotovoltaice prevăzute pentru eficiență energetică au schimbat calculele: Electrica a avertizat că puterea necesară crește de la 40 la 380 kW, ceea ce a impus un cablu subteran și 14 avize. La recepție, ISU a constatat că hidrantul nu avea apă, așa că a fost cerut un branșament nou, tras din mijlocul Bulevardului 21 Decembrie. Recepția s-a încheiat pe 8 august, după ce instituția a întocmit 47 de bibliorafturi încărcate pe platformele a trei ministere. „După o asemenea experiență, îi înțeleg pe toți cei care construiesc în țara asta”, a spus prefectul.
Din experiența Clujului, Forna a tras și o concluzie mai largă: România „nu a fost pregătită” să gestioneze PNRR. Județul a avut totuși 1.100 de proiecte pe acest program, cu 600 de milioane de euro atrași, cel mai bun rezultat pe țară, iar în total au intrat aici 3,1 miliarde de euro, inclusiv din politica de coeziune, bani care, în opinia ei, nu s-ar fi strâns din surse locale nici în 20 de ani. Pentru următorul cadru financiar multianual, 2028-2034, România ar urma să primească 60 de miliarde de euro, cu accent pe parteneriatele public-private. Prefectul cere o foaie de parcurs etapizată, cu priorități clare în loc de liste interminabile, și pregătire legislativă înainte să înceapă cheltuirea banilor.
Sursă text și foto: Transilvania Business — articolul original