Argentina rămâne, la începutul lui octombrie 2026, cel mai mare debitor al Fondului Monetar Internațional, cu credite restante de 56,8 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 8,2% din PIB-ul estimat pentru acest an. Cifrele provin dintr-un clasament Visual Capitalist, construit pe datele oficiale ale FMI, și arată o concentrare rar întâlnită: datoria Argentinei depășește suma obligațiilor următoarelor șase state din top, iar interesul pentru subiect ajunge și la cititorii din Cluj, unde finanțele publice și datoriile externe sunt urmărite atent.
Ucraina e pe locul al doilea, cu 14,4 miliarde de dolari (circa 6,4% din PIB), deci de aproape patru ori mai puțin decât Buenos Aires. Urmează Pakistanul cu 10,8 miliarde, Egiptul cu 10,6 miliarde și Ecuadorul cu 9,4 miliarde de dolari. În cazul Ecuadorului, datoria înseamnă 6,8% din PIB, o povară proporțional mai grea decât ar sugera suma în sine. Informațiile au fost preluate de Mediafax.
Explicația stă în istoria economică a Argentinei: crize valutare repetate, inflație ridicată și dezechilibre pe care țara a încercat să le acopere de fiecare dată cu bani de la FMI, mai ales când piețele internaționale de capital i-au rămas închise. În 2018, în plină criză monetară, a primit un acord de aproximativ 57 de miliarde de dolari. Au urmat negocieri noi în 2022, iar în aprilie 2025 a fost aprobat cel mai recent aranjament major, de 20 de miliarde de dolari, din care 12 miliarde au fost disponibile imediat. O evaluare din mai 2026 a deblocat încă un miliard.
Programul actual vizează stabilizarea economiei, refacerea rezervelor valutare și recâștigarea încrederii investitorilor. Guvernul președintelui Javier Milei a tăiat cheltuielile publice, a strâns cureaua fiscală și a flexibilizat regimul valutar. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reduce dependența de FMI sau doar o vor amâna, pentru că povara de 8,2% din PIB nu dispare cât timp creșterea economică și accesul la piețe nu se întorc.
Locul Ucrainei se explică prin alt tip de presiune: invazia rusă începută în februarie 2022 a distrus infrastructură, a dat peste cap economia și a obligat Kievul să caute surse externe pentru cheltuielile publice. În februarie 2026, FMI i-a aprobat un nou program de 8,1 miliarde de dolari, parte dintr-un pachet internațional estimat la 136,5 miliarde. Pakistanul, al treilea, se luptă cu taxe colectate slab, deficit de valută și datorii în sectorul energetic, probleme structurale care îl fac să apeleze din nou și din nou la ajutorul extern.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original