Cercetătorii Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) lucrează la drone capabile să recunoască singure plantele de pe fânețe, adică exact speciile de care depinde plata pentru biodiversitate primită de fermieri. Proiectul, numit SkAIGreen, apare în Raportul de cercetare 2025 al universității, publicat joi, 15 octombrie 2026, și vizează un punct sensibil al agriculturii europene: verificarea manuală a pajiștilor, lentă și costisitoare.
Miza vine din felul în care funcționează acum Politica Agricolă Comună. Unele scheme de plată se bazează pe rezultate: fermierul încasează banii doar dacă dovedește că pe parcela lui cresc cel puțin câteva specii-indicator. Raportul UTCN descrie monitorizarea manuală drept ineficientă și scumpă, greu de aplicat de fermieri și la fel de greu de verificat de organismele de control. În România, mecanismul a fost încercat între 2015 și 2019 în Transilvania, pe fânețe cu valoare naturală ridicată, iar fermierii primeau între 140 și 180 de euro pe hectar, în funcție de numărul speciilor găsite. Pilotul a fost coordonat de Fundația ADEPT, partener și în noul proiect.
Echipa clujeană, condusă de profesorul Lucian Bușoniu, urmărește două lucruri. Primul: algoritmi de învățare profundă care recunosc plantele din imagini aeriene. Al doilea, mai ambițios: controlul activ al dronei. Rețele neuronale vor estima cât de bine poate fi identificată o specie pe diferite traiectorii, iar drona (sau un grup de drone) o va alege pe cea care descoperă cât mai multe specii în cel mai scurt timp. Sistemul va rula pe o dronă DJI și va fi comparat cu metode algoritmice clasice și cu experți umani, după acuratețe, eficiență, acoperire și repetabilitate. „În loc ca oamenii să parcurgă manual pajiștile, dronele vor hotărî singure unde să caute”, spunea Bușoniu la lansarea proiectului, cu un an în urmă.
Ideea nu e nouă în Europa. În Germania, fermierii pot primi 190 de euro pe hectar dacă dovedesc prezența unor specii de plante, iar firme private oferă deja analize cu drone. Cercetători germani au arătat că modelele de învățare profundă pot detecta speciile din imagini făcute de la 40 de metri, cu monitorizare redusă la opt minute pe hectar. Limita rămâne însă serioasă: doar jumătate dintre speciile observate au putut fi cartografiate. Tocmai peste acest prag vrea să treacă SkAIGreen, prin controlul activ al dronei și adaptarea la pajiștile românești.
Până acum, în primul an, echipa a strâns un set preliminar de date pe un teren de la Pădureni, în județul Cluj, etichetat de un expert, a antrenat un prim model de segmentare a speciilor și a proiectat studiul de caz. Validarea finală va avea loc în regiunea Angofa, lângă Sighișoara, în situl Natura 2000 Sighișoara–Târnava Mare, unde ADEPT administrează din 2016 o fermă demonstrativă de 200 de hectare de pajiști. Proiectul este finanțat de UEFISCDI (PN-IV-P7-7.1-PED-2024-0481), se derulează între 1 septembrie 2025 și 31 august 2027 și funcționează în cadrul centrului de cercetare Robotics and Nonlinear Control (ROCON).
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original