Aproape trei mii de oameni din șase localități bihorene ar urma să scape de teama viiturilor odată ce barajul de pe Valea Topa, de lângă Corbești, va fi gata. Șantierul, oprit în 2015 din lipsă de bani, a depășit între timp 10% din execuție, potrivit Administrației Bazinale de Apă Crișuri (ABA Crișuri). Investiția totală este de 103 milioane de lei.
Datele au fost date publicității de ABA Crișuri, care derulează proiectul cu sprijinul Administrației Naționale „Apele Române”. Banii vin dintr-un credit contractat de ABA Crișuri de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Contractul de reluare a lucrărilor a fost semnat la 5 decembrie 2025, cu o finanțare de 71 de milioane de lei prin Ministerul Mediului, iar constructorii au intrat pe teren în 2026. Termenul estimat este de 36 de luni de la semnare.
Proiectul a fost pornit în 2011, deci povestea ține de aproape cincisprezece ani, cu un deceniu aproape întreg de pauză. Acumularea este una nepermanentă: în zilele cu ploi abundente va reține o parte din apa adusă de Valea Topa, afluentul care, în timpul viiturilor, aduce de regulă cel mai mare debit pe Crișul Negru, iar după trecerea pericolului o va elibera treptat. Cu o capacitate de 2,3 milioane de metri cubi, va reduce riscul de inundații în Corbești, Topa de Sus, Topa de Jos, Cornișești, Hidișel și Ogești. ABA Crișuri vorbește despre aproape 3.000 de locuitori protejați, la care se adaugă gospodăriile, drumurile, rețelele de utilități și terenurile agricole din aval.
Pe șantier s-au executat până acum podul de acces, prelungirea golirii de fund și recalibrarea albiei în amonte, iar un prag va opri materialele plutitoare aduse de apă. Continuă zidurile de sprijin, podul din aval și drumurile către baraj. Pe versantul stâng, pentru consolidarea drumului, se fac derocări cu explozibil, „în condiții controlate”, precizează ABA Crișuri. Lucrarea include și redimensionarea barajului și a descărcătorului de ape mari, înlocuirea măștii din beton cu o geomembrană de impermeabilizare, decolmatarea și extinderea golirii de fund, consolidarea versanților, amenajarea albiei din aval, supraînălțarea drumului forestier și echipamente de monitorizare a comportării construcției.
„Avansul lucrărilor la acumularea Corbești reprezintă un pas important în realizarea unei investiții esențiale pentru protecția comunităților din zonă”, a declarat directorul ABA Crișuri, Pasztor Sandor. Purtătoarea de cuvânt a instituției, Anca Mihociu, a adăugat că reținerea apei în natură contează tot mai mult în contextul schimbărilor climatice, iar acumularea ar putea ajuta și în perioadele de secetă. Bazinul hidrografic Crișuri are în prezent 28 de acumulări permanente, 51 nepermanente, trei prize de apă și circa 1.170 de kilometri de diguri de apărare.
Sursă text și foto: Știrile Transilvaniei — articolul original