Franța a intrat sâmbătă, 17 octombrie 2026, într-o nouă zi de mobilizare națională: aproximativ 500 de acțiuni de protest și peste 90 de manifestații sunt anunțate în toată țara, cu zeci de mii de oameni așteptați în stradă. Nemulțumirea comună este costul vieții, iar autoritățile se tem de incidente violente, mai ales la Paris și în marile orașe.
Guvernul a ridicat nivelul de vigilență. Forțele de ordine au avertizat că încercările de a bloca rute importante de transport sau infrastructuri esențiale nu vor fi tolerate, iar temerea declarată este că grupări violente s-ar putea infiltra printre manifestanți. Președintele Emmanuel Macron a spus că dreptul de a protesta trebuie respectat, dar că manifestațiile nu pot include atacuri asupra persoanelor sau proprietăților.
Miza politică vine din amestecul de categorii sociale care ies în stradă. Apelurile din mediul online încearcă să adune laolaltă elevi, profesori, muncitori, pensionari și agricultori, iar printre ei reapar susținătorii „Vestelor Galbene”. Mișcarea a zguduit Franța începând din 2018, când o revoltă împotriva taxelor pe carburanți a devenit contestare amplă a politicilor lui Macron, cu sensuri giratorii, autostrăzi și depozite de carburanți blocate luni la rând și numeroase confruntări cu poliția. Reapariția ei vine într-un moment delicat pentru președinte și pentru guvern.
Valul actual a început însă în urmă cu aproximativ o lună, în liceele din suburbiile mai sărace ale Parisului, unde elevii au reclamat lipsa profesorilor, clasele aglomerate și dotările învechite. Protestul s-a extins rapid, iar sindicatele și alte categorii sociale s-au alăturat. Revendicările de acum includ prețurile ridicate, inclusiv la carburanți, stagnarea veniturilor și deteriorarea serviciilor publice.
Bilanțul ultimelor săptămâni explică tensiunea. Potrivit premierului Sébastien Lecornu, 937 de polițiști și jandarmi au fost răniți de la începutul protestelor, iar autoritățile au raportat și 248 de elevi și 149 de angajați din educație răniți în timpul tulburărilor. Lecornu a avertizat că mișcarea liceenilor riscă să alunece spre „violențe urbane” și a recunoscut o stare profundă de nemulțumire și oboseală în societate, alimentată de crize succesive, războaie, inflație și incertitudini privind puterea de cumpărare. Unele cazuri grave au stârnit controverse privind intervențiile poliției.
Sursă text și foto: Contează — articolul original