Iranul nu are de gând să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute mondiale pentru petrol, atâta timp cât Statele Unite și Israelul nu respectă „drepturile națiunii iraniene”. Mesajul vine de la șeful armatei iraniene, Amir Hatami, iar declarația a fost făcută vineri, 16 octombrie 2026, la încheierea Festivalului Național I’tikaf, un eveniment religios islamic găzduit de Academia Militară din Teheran. Anunțul a coincis cu o nouă scumpire a petrolului: Brent a urcat vineri cu 3,7%, aproape de 110 dolari pe baril, cel mai înalt nivel din ultimele cinci luni.
„Strâmtoarea a fost închisă de la începutul războiului și va rămâne astfel până când inamicul va respecta drepturile națiunii iraniene”, a spus Hatami, citat de agenția Fars News. Potrivit lui, traficul maritim este în prezent „puternic restricționat”, iar Iranul „a reacționat decisiv” față de navele care, în opinia Teheranului, au încălcat regulile impuse. Controlul e împărțit între cele două forțe ale țării: Marina Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) supraveghează partea de vest a strâmtorii, iar Marina armatei, partea de est și Marea Omanului. Șeful armatei a prezentat poziția geografică a Iranului și controlul asupra acestei rute drept instrumente de forță.
Hatami a avertizat și că o eventuală lovitură asupra infrastructurii iraniene va primi un răspuns „care va provoca daune de câteva ori mai mari infrastructurii și intereselor adversarului, regimului israelian și celor care cooperează cu acesta”. El a susținut că adversarii nu și-au atins obiectivele militare și strategice și că armata iraniană a folosit perioada de acalmie pentru a repara pagubele și a-și spori pregătirea.
Efectele se văd deja pe piețe. Agenția Internațională a Energiei avertizează că noile atacuri și costurile mari ale transportului maritim pun sub semnul întrebării revenirea exporturilor de petrol din regiune. Scumpirea motorinei lovește deja veniturile populației și activitatea economică, iar prelungirea restricțiilor va alimenta inflația la nivel global.
Pentru consumatori, lanțul e cunoscut: un baril mai scump înseamnă carburanți mai scumpi, apoi costuri mai mari de transport și producție, care ajung în cele din urmă în prețul alimentelor și al altor bunuri. Din declarația lui Hatami nu reiese nicio deschidere spre negociere, așa că presiunea asupra prețului țițeiului ar putea persista cât timp rămâne blocată una dintre principalele artere ale comerțului cu energie.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original