Comisia Europeană vrea să scoată pe piață 100 de milioane de barili de petrol și motorină în următoarele patru luni și să prelungească ajutoarele de stat pentru economie, în încercarea de a ține în frâu scumpirea energiei provocată de războiul din Orientul Mijlociu. Anunțul a fost făcut vineri, 16 octombrie 2026, la Bruxelles, de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, după reuniunea Consiliului European. Operațiunea cu stocurile urmează să fie gestionată de Agenția Internațională pentru Energie.
Șefa Executivului comunitar a pus problema în cifre: de la începutul conflictului, factura europeană pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu 106 miliarde de euro, fără ca Europa să primească vreun surplus de energie în schimb. Din februarie încoace, gazele s-au scumpit cu aproximativ 140%, iar motorina și-a dublat prețul. „Gospodăriile și industria plătesc prețul unui război aflat mult dincolo de granițele noastre”, a spus von der Leyen.
Bruxelles-ul recunoaște că nu există o rețetă unică, pentru că statele membre au mixuri energetice foarte diferite. De aici pachetul de măsuri: cadrul temporar privind ajutoarele de stat, introdus în februarie, va fi prelungit și extins, ca guvernele să poată interveni în continuare; aplicarea Regulamentului privind metanul se amână cu un an; iar Comisia lansează un dialog strategic despre rafinăriile europene, cu scopul de a crește capacitatea de rafinare din interiorul Uniunii și de a reduce prețurile.
Cea mai consistentă schimbare vizează însă felul în care UE cumpără energie. Mecanismul de agregare a cererii nu se va mai limita la a pune în legătură cumpărătorii cu furnizorii: grupul operativ european ar urma să mandateze un operator care să intre direct pe piața mondială și să achiziționeze resursele necesare, folosind greutatea cererii cumulate a celor 27 de state.
Pe termen mediu, Comisia vede vulnerabilitatea de fond în dependența de petrolul și gazele din import și pledează pentru mai multă energie produsă în Europa, din surse regenerabile și nucleare, pentru electrificare și modernizarea rețelelor. Un semnal de alarmă vine chiar din datele prezentate: în 2025 s-au instalat în UE 80 GW de capacități regenerabile, dar o capacitate de șase ori mai mare așteaptă încă racordarea la rețea.
Liderii europeni au discutat și dezechilibrul comercial cu China. În 2025, deficitul Uniunii față de Beijing a ajuns la echivalentul a circa un miliard de euro pe zi și ar urma să crească în 2026. Von der Leyen l-a numit structural și nesustenabil, iar Comisia spune că va acționa prin dialog cu Beijingul, prin instrumentele comerciale existente și prin mecanisme noi, menite să reducă dependența de furnizori unici.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original