Statul mai are de plătit aproximativ 7,6 miliarde de lei pentru a închide bugetul estimat al PNRR, iar o parte din această sumă, 843 de milioane de lei, o reprezintă restul de plată pentru proiectele rămase nefinalizate. Cifrele vin de la ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a vorbit vineri, 16 octombrie 2026, în cadrul unei conferințe de presă. Estimările finale ar urma să fie clarificate la sfârșitul lui octombrie sau la începutul lui noiembrie, după o analiză făcută împreună cu Ministerul Finanțelor.
Ministrul a spus că tragerile din PNRR au depășit 87% din valorile prevăzute în graficele de implementare. Potrivit lui, estimarea de peste 3 miliarde de euro pentru componenta de granturi ar putea acoperi necesarul rămas. Instituțiile lucrează în prezent la o raportare privind situația financiară a proiectelor.
La întrebarea câte proiecte nu au fost încheiate până la 31 august și cât valorează ele în total, Pîslaru nu a dat un număr. A explicat că situația nu se reduce la lucrări rămase nefinalizate la termen, pentru că o parte dintre investiții au fost scoase din plan după revizuirile negociate anul trecut. „Întrebarea pe care o puneți face obiectul unei analize pe care o avem cu Ministerul de Finanțe acum”, a spus el.
Proiectele care au ieșit din ultima variantă a PNRR nu au fost abandonate, a insistat ministrul. Ele au fost mutate pe alte surse de finanțare, în bugetele Ministerului Dezvoltării, Ministerului Educației și Ministerului Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu. „Nu avem acest concept de proiecte care au rămas orfane, ci toate sunt prinse într-un fel sau altul în buget”, a declarat Pîslaru. Tabloul de bord a fost actualizat, în afara unor date din educație care mai trebuie revizuite, iar printre investițiile aflate încă în execuție sunt și proiecte de transport. Întrebat despre cele peste 2.000 de proiecte care ar fi intrat în analiză din cauza documentației incomplete sau a lipsei închiderii administrative, ministrul a repetat distincția dintre cele incluse în forma finală a PNRR și cele care continuă din alte fonduri.
Un alt subiect a fost jalonul privind regimul incompatibilităților și riscul ca România să fie sancționată sau să nu primească integral suma aferentă. Pîslaru a afirmat că, în privința conținutului, Comisia Europeană a confirmat că jalonul respectă cerințele din decizia de punere în aplicare a Consiliului. Aspectele legate de statul de drept au fost discutate, a precizat el, între structurile Comisiei responsabile de justiție și Guvernul României, fără implicarea directă a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original