Bursa românească trece prin cea mai bună perioadă de după 1989, crede Simion Tihon, director Investiții & Bancassurance la Salt Bank. Evaluarea lui vine chiar după o corecție care a redus valoarea marilor companii listate în ultima lună. Bancherul nu vede în această scădere începutul unei crize. Pentru el, este o pauză după mai mulți ani de creștere susținută. Motivul: pe piață intră constant bani noi, iar acest flux ar trebui să facă tot mai puțin probabil un declin de durată.
La conferința ZF Piața de Capital 2026, Tihon a enumerat mai multe semne că piața s-a maturizat. Numărul investitorilor crește rapid, iar activele și lichiditatea sunt tot mai mari. Apar noi platforme de tranzacționare și crește interesul jucătorilor care vor să intre pe piață. Cea mai importantă schimbare, în opinia lui, este că barierele de intrare au scăzut. Suma minimă necesară pentru a începe să investești s-a redus considerabil, așa că lipsa capitalului inițial descurajează tot mai puțini oameni. Ca exemplu care a ajutat la promovarea pieței, bancherul a dat cazul Estinvest. A adăugat și rezultatele foarte bune din ultima perioadă. Acestea nu garantează nimic pentru viitor, a recunoscut el, dar ajută la atragerea investitorilor.
Cifrele pe care își sprijină optimismul sunt aproximativ 1,4 milioane de investitori în fonduri mutuale și peste 300.000 de români care cumpără direct acțiuni la bursă. La acestea se adaugă investițiile recurente, adică sume depuse lunar indiferent dacă piața urcă sau coboară. Economiile populației ajung astfel pe bursă automat, fără să mai depindă de starea de spirit a investitorilor. Același lucru e valabil pentru economisitorii din Sibiu și din restul Transilvaniei care au ales să investească lunar în loc să țină banii în depozite. Acest flux constant este principalul argument al lui Tihon că o corecție pe termen lung devine tot mai greu de imaginat.
Tihon a descris și un paradox pe care investitorii îl trăiesc de câțiva ani. Anul trecut, acum doi ani și acum trei ani, discuțiile erau aceleași: bursa atinsese maxime istorice, indicatorii erau tot mai sus, iar toată lumea se aștepta la o scădere. Scăderea nu a venit, iar recordurile au continuat. De aici concluzia lui că piața ar trebui poate să se obișnuiască cu alte repere de evaluare, în loc să aștepte mereu întoarcerea la vechile medii.
Corecția actuală era, în opinia sa, oarecum previzibilă. Tihon crede chiar că ar putea fi utilă, pentru că aduce piața la un nivel de la care poate crește din nou. Odată ce lucrurile se stabilizează, bancherul se așteaptă să apară și noi companii listate. Asta ar conta pentru o bursă criticată de ani de zile pentru oferta redusă de emitenți. În schimb, respinge comparația cu criza din 2007–2008, pe care spune că îi este greu să o facă.
Argumentul are totuși o limită. Un bancher care vinde produse de investiții are motive evidente să fie optimist, iar faptul că bani noi intră constant pe piață nu o apără de șocuri externe sau de instabilitate politică. Diferența față de 2008 rămâne însă reală. Atunci, bursa depindea în mare parte de capitalul străin speculativ, care a plecat rapid. Astăzi, o parte tot mai mare a banilor vine din economiile lunare ale românilor, iar acești investitori par mai dispuși să rămână pe piață și atunci când prețurile scad.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original