Deficitul de cont curent al României a urcat la 19,93 miliarde de euro în primele opt luni din 2026, de la 18,98 miliarde în intervalul ianuarie-august 2025. Datele au fost publicate joi, 15 octombrie 2026, de Banca Națională a României. În același timp, investițiile directe ale nerezidenților s-au prăbușit: au ajuns la 2,12 miliarde de euro, față de 5,66 miliarde cu un an în urmă.
Cele două mișcări se agravează reciproc. Un deficit mare se acoperă din bani veniți din afară, iar când investițiile străine se împuținează, diferența se împrumută. Datoria externă totală arată deja asta: la 31 august 2026 ajunsese la 238,08 miliarde de euro, cu 7,45 miliarde mai mult decât la sfârșitul lui 2025.
Cea mai mare parte a deficitului vine, ca de obicei, din comerțul cu bunuri. Balanța bunurilor a închis perioada cu un minus de 22,39 miliarde de euro, cu 818 milioane mai adânc decât anul trecut. Serviciile au compensat parțial, cu un excedent de 9,34 miliarde de euro, în creștere cu 712 milioane. Veniturile primare au rămas pe minus, cu 6,67 miliarde de euro (față de anul trecut, deficitul s-a mărit cu 295 de milioane). Veniturile secundare au trecut de la un excedent de 322 de milioane de euro la un deficit de 219 milioane.
În structura datoriei, 184,78 miliarde de euro, adică 77,6% din total, sunt pe termen lung, cu o creștere de 1,8% față de 31 decembrie 2025. Datoria pe termen scurt, de 53,29 miliarde de euro, a crescut mult mai repede, cu 8,5%. Împrumuturile scadente în scurt timp sunt cele care expun o economie la schimbări bruște de piață, așa că ritmul acesta merită urmărit.
Rezervele par și ele ceva mai puțin încăpătoare. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a coborât la 5,9 luni la 31 august, de la șase luni la finalul anului trecut. Efectele nu rămân la nivel macro: firmele din județul Cluj, inclusiv cele cu capital străin, depind de același climat investițional pe care cifrele BNR îl arată acum mai slab.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original