Armata Română a primit primele obuziere autopropulsate K9, cumpărate din Coreea de Sud. Este cea mai importantă modernizare a artileriei terestre din ultimele decenii și a doua jumătate a programului, adică fabricarea sistemelor în România, începe să prindă contur. Potrivit publicației de specialitate Defence Blog, livrarea anunțată vineri cuprinde obuziere K9 pentru Forțele Terestre, vehicule K10 care aprovizionează cu muniție bateriile din teren și vehicule de recuperare K12. Varianta românească a obuzierului se numește „Tunetul”.
Sistemele fac parte din contractul de aproape un miliard de dolari semnat la 9 iulie 2024 cu Hanwha Aerospace. Contractul acoperă 54 de obuziere K9, 36 de vehicule K10, vehicule de sprijin pe șenile și pe roți și 18.000 de proiectile de calibrul 155 mm. Primul lot, de 18 obuziere și 12 vehicule K10, a fost construit în Coreea de Sud. Celelalte 36 de obuziere și 24 de vehicule K10 vor fi produse în țară. Livrarea a venit mai devreme decât se stabilise inițial: contractul prevedea primele sisteme abia la începutul lui 2027. Între timp, compania a grăbit calendarul și a anunțat că primele vehicule ajung în a doua jumătate a acestui an, pentru teste și evaluări, iar restul la începutul anului viitor. Tot programul trebuie încheiat în cinci ani de la semnare.
Accelerarea are o explicație. Războiul din Ucraina a arătat că artileria rămâne decisivă pe câmpul de luptă, iar statele de pe flancul estic al NATO își înlocuiesc în grabă echipamentele moștenite din perioada Pactului de la Varșovia. K9 are un tun de 155 mm cu țeava de 52 de calibre, adică aproximativ opt metri. Poate trage și apoi își schimbă rapid poziția, ca să nu fie lovit de riposta adversarului. Tactica aceasta a devenit esențială într-un război în care dronele și radarele de contrabaterie găsesc o piesă de artilerie în câteva minute. România este a zecea țară care cumpără sistemul și al șaselea stat NATO care îl va folosi, după Turcia, Polonia, Norvegia, Finlanda și Estonia. Faptul că atâtea armate aliate folosesc aceeași platformă contează: piesele de schimb, instruirea și logistica pot fi împărțite mai ușor între ele.
La fel de important este vehiculul K10, construit pe același șasiu. Transportă 104 proiectile și 504 încărcături de propulsie și le transferă automat în obuzier, deci servanții nu mai încarcă manual sub foc. Doar Norvegia și Australia îl mai folosesc, iar România devine al treilea operator.
Pe termen lung, miza cea mai mare este fabrica pe care Hanwha a început să o construiască în februarie la Petrești, în Dâmbovița. Este prima unitate de producție a grupului sud-coreean în Europa. Va ocupa circa 181.000 de metri pătrați și va avea linii de asamblare, zone de testare și verificare și o pistă de probă de aproximativ 1,75 kilometri. La început se vor produce aici K9 și K10. Mai târziu, fabrica ar putea construi și vehicule de luptă ale infanteriei, sisteme de lovire de precizie cu rază lungă și vehicule terestre fără pilot. Compania promite ca până la 80% din activitățile de producție să se facă împreună cu industria românească și anunță investiții de 1,3 miliarde de euro în apărare și transfer de tehnologie.
Dacă promisiunile se respectă, câștigul depășește cele câteva zeci de obuziere. România ar putea deveni un centru regional de producție și mentenanță pentru o platformă folosită deja de jumătate de duzină de armate NATO. Iar Hanwha ar avea o bază în interiorul Uniunii Europene, într-un moment în care Bruxelles-ul favorizează tot mai mult achizițiile de armament produs pe continent. Totuși, procentul de 80% este deocamdată doar o țintă. Se va vedea abia când primele obuziere vor ieși de pe linia de la Petrești cât din valoarea programului rămâne cu adevărat în economia românească.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original