Calculat în funcție de puterea de cumpărare, Bucureștiul are cele mai scumpe tarife la electricitate dintre capitalele europene analizate: 55,1 puncte în standardele puterii de cumpărare (PPS), față de o medie a UE de 29,6. Cel mai ieftin este Oslo, cu 11,5. În cifre nominale, însă, clasamentul arată altfel, iar capitala României nu se află în frunte.
Diferența ține de metodă. La începutul lunii septembrie 2026, cel mai mult costa electricitatea pentru gospodării în Bruxelles, cu 41,3 eurocenți/kWh, urmat de Berlin (39,6), Dublin (38,7), Berna (38,6) și Londra (38,3). Media capitalelor din UE era de 27,2 eurocenți/kWh. La capătul opus se aflau Kiev, cu 8,4 eurocenți/kWh, apoi Budapesta (10,3), Podgorica (11,3), Belgrad (11,6) și Valletta (12,3). Odată ce prețurile sunt raportate la costul vieții din fiecare țară, Bucureștiul și Varșovia urcă fiecare zece poziții, în timp ce Berna coboară 20 de locuri și Copenhaga 13. Cu alte cuvinte, factura la lumină cântărește mai greu într-un buget românesc decât într-unul elvețian sau danez.
Datele provin din Indicele prețurilor la energie pentru gospodării (HEPI), realizat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT. Dintre capitalele celor mai mari cinci economii europene, Roma are cel mai ridicat nivel în clasamentul ajustat, cu 38,2, iar Parisul cel mai redus, cu 25,8. Berlin, Madrid și Londra depășesc media europeană.
Contextul îi dă greutate: marți, 13 octombrie 2026, prețurile angro la gaze din Europa au atins cel mai înalt nivel din ultimii aproape patru ani. Contractele futures pe indicele olandez TTF au ajuns la 87,20 euro/MWh, de la circa 32 de euro înainte de conflictul din Iran. Piața este tensionată de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, prin care trece de obicei aproximativ o cincime din gazele naturale lichefiate ale lumii, și de temerile legate de aprovizionarea în sezonul rece. Rezervele reduse de gaze alimentează îngrijorarea pentru facturile din iarnă.
Scumpirea angro nu a ajuns încă integral la consumatorii casnici. Între 2 februarie și 1 septembrie 2026, gazele pentru gospodării, taxe incluse, s-au scumpit în medie cu 12% în capitalele UE, iar electricitatea cu 4,2%. Motorina a urcat cu 35% și benzina cu 23% între 23 februarie și 5 octombrie. Contractele cu preț fix și măsurile de sprijin ale guvernelor pot amâna sau atenua transmiterea șocului, dar gazul mai scump împinge în sus și costul electricității produse din gaze. Printre capitalele cu cele mai scumpe gaze pentru populație se numără Stockholm, cu 34,8 eurocenți/kWh, și Amsterdam, cu 21,2, la polul opus aflându-se Kievul, cu 1,5 eurocenți/kWh.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original