Asociația care reprezintă băncile din România îi cere public președintelui Consiliului Concurenței să mute disputa din spațiul mediatic în instanță. Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a transmis joi, 15 octombrie 2026, un comunicat în care răspunde declarațiilor lui Bogdan Chirițoiu despre sancțiunile din dosarul ROBOR, cea mai mare amendă aplicată vreodată în România într-un caz de concurență: peste 700 de milioane de euro, împărțite între cele 10 bănci implicate.
Replica vine după ce Chirițoiu a publicat un articol în care își apără argumentele autorității privind modul de stabilire a indicelui și aplicarea legislației concurenței. CPBR respinge, în termeni apăsați, ideea că ar exista vreo vinovăție prezumată: „Transparența NU este cartel”, „Regulile sistemului NU sunt dovada unei înțelegeri”, iar „Dreptul european NU instituie o prezumție generală de vinovăție”. Comunicatul este semnat de Georgiana Murgulescu, secretar general și director executiv Relații Juridice & Instituționale al CPBR.
Patronatul spune că respectă rolul Consiliului Concurenței și dreptul reprezentanților săi de a-și explica public poziția. Consideră însă că, „în această etapă”, temeinicia deciziei trebuie discutată cu prioritate în fața instanțelor, cu respectarea dreptului la apărare al fiecărei părți. Mesajul de fond este că o dispută juridică nu ar trebui transformată într-un proces mediatic, iar autoritatea nu se măsoară după „cele mai spectaculoase sancțiuni”, ci după deciziile care rezistă celui mai exigent control juridic și economic.
Dosarul are un parcurs deja lung. Consiliul Concurenței a anunțat rezultatele investigației pe 7 iunie, iar motivarea deciziei a fost publicată spre finalul lunii septembrie. Autoritatea susține că băncile participante la stabilirea ROBOR au schimbat informații confidențiale în perioada fixingului.
Băncile vizate au reacționat deja în septembrie, spunând că resping acuzațiile, concluziile și sancțiunile și că au respectat cadrul legal. Argumentul lor central este că transparența cotațiilor nu e o opțiune, ci o componentă a mecanismului de fixing, impusă de reglementările Băncii Naționale a României. Ele mai afirmă că motivarea nu conține dovezi nici ale încălcării legii, nici ale unei înțelegeri pentru stabilirea cotațiilor.
Miza depășește cifra amenzii: contestațiile în instanță vor decide dacă interpretarea Consiliului Concurenței, potrivit căreia schimbul de informații din timpul fixingului constituie practică anticoncurențială, rezistă controlului judiciar. Până atunci, schimbul de replici publice între autoritate și sistemul bancar pare departe de a se încheia.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original