Administrația Domeniului Public (ADP) din Gherla estimează că pierde între 5.000 și 10.000 de lei în fiecare lună din cauza locuitorilor care produc deșeuri, dar nu au contract de salubritate. Problema a fost ridicată la ședința ordinară a Consiliului Local din septembrie 2026, unde conducerea instituției a cerut ajutorul autorităților pentru a-i depista pe cei care folosesc serviciul fără să plătească. Pe an, pierderea ar putea ajunge la 60.000–120.000 de lei.
Directoarea ADP, Izabella Rotar, a vorbit despre un fenomen cu o amploare greu de stabilit: „Facem pe detectivii pentru identificarea acestor persoane care sunt cu sutele în Gherla și care nu dețin contract de salubritate”. Potrivit ei, există adrese la care sunt înregistrate oficial 10 sau 20 de persoane, deși acolo locuiesc efectiv 50, 60 sau chiar 70. Cifrele se schimbă constant, ceea ce îngreunează orice verificare. Sesizările trimise Poliției Locale și Poliției Naționale nu au dus până acum la nicio soluție.
Factura nu rămâne, de fapt, la ADP. Directoarea a explicat că deșeurile celor fără contract sunt colectate oricum, iar costul ajunge indirect la cei care își plătesc corect serviciul, adică la societatea de salubritate și la gherleni care respectă regulile.
Primarul Ovidiu Drăgan a recunoscut că problema e veche și greu de rezolvat. În documente apar doar persoanele înregistrate oficial la o adresă, așa că verificările de birou nu spun mare lucru despre realitate. „Asemenea situații se rezolvă numai prin descinderi noaptea, cu jandarmii peste ei și numărați”, a spus edilul. Controalele ar trebui făcute de Poliția Națională și Jandarmerie, cu sprijinul Poliției Locale și în prezența unei comisii a Consiliului Local. Primarul a mai arătat că unele persoane cu drept de ședere figurează în alte localități decât cele în care locuiesc de fapt, ceea ce face și mai neclar câți beneficiari are serviciul public din oraș.
Ca soluție, directoarea ADP a propus o comisie la nivelul municipiului, cu reprezentanți ai administrației locale, ai Poliției Locale și ai instituțiilor care țin evidența persoanelor și a rezidențelor. Drăgan a precizat că evidența rezidențelor se gestionează la nivelul județului Cluj, așa că verificările ar trebui să implice instituțiile cu competențe în domeniu.
Sursă text și foto: Gherla Info — articolul original