Iguanele marine din Galapagos, singurele șopârle din lume care se hrănesc în mare, sunt lovite în același timp de două pericole: un fenomen „super El Niño” care le distruge hrana și o creștere a traficului ilegal pentru piața animalelor exotice. Avertismentul vine de la cercetători ai Universității Simon Fraser din Canada, care au publicat o scrisoare în revista Science, potrivit Phys.
Cronologia, așa cum o descriu specialiștii, arată o succesiune rapidă de evenimente. În mai 2026, apele ecuatoriale au început să se încălzească din cauza fenomenului El Niño din intervalul 2026-2027. În aceeași lună, autoritățile din Ecuador au găsit patru iguane ținute într-o locuință, iar alte 12 au fost descoperite ulterior într-un aeroport, ascunse în genți, cu membrele legate. La sfârșitul lui august, alte 32 de exemplare au fost depistate într-o valiză, înghesuite în recipiente de plastic. Cam două săptămâni mai târziu, El Niño a ajuns la intensitatea clasificată drept „super”.
Miza este hrana animalelor. Macroalgele din zona intertidală, principala lor sursă de hrană, sunt afectate de încălzirea apei. „Populațiile de iguane marine se confruntă deja cu amenințări provocate de deversările de substanțe chimice și poluarea cu plastic, iar acum această creștere neobișnuită a traficului are loc în același timp în care fenomenul super El Niño distruge macroalgele”, a explicat Juan José Alava, coautor al scrisorii. Potrivit lui, animalele își micșorează deja dimensiunile, iar unele mor de foame sau după ce parcurg distanțe tot mai mari în căutare de hrană.
Traficul agravează situația. Cel puțin una dintre iguanele confiscate a fost găsită moartă, iar alte câteva au murit în încercările de contrabandă. Specia are cel puțin 11 subspecii, adaptate fiecare la câte o insulă din arhipelag, motiv pentru care exemplarele salvate trebuie testate genetic înainte de a fi readuse în natură. Comerțul internațional cu aceste reptile este interzis, dar traficanții folosesc breșele din sistemul de autorizare și declară fals iguanele prinse în sălbăticie drept crescute în captivitate.
Cercetătorii cer controale mai stricte asupra autorizațiilor internaționale și măsuri împotriva criminalității organizate. Cer totodată sprijin economic pentru comunitățile de coastă din Ecuador, pentru ca locuitorii să nu fie împinși spre astfel de activități ilegale.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original