PSD l-a propus pe Marian Neacșu pentru funcțiile de vicepremier și ministru de Interne, iar nominalizarea readuce în discuție o condamnare penală definitivă din 2016: șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Ministerul Afacerilor Interne coordonează poliția, pompierii și jandarmii, deci și structurile din județul Cluj, ceea ce face ca profilul celui care îl conduce să conteze și în Transilvania.
Dosarul pornește din perioada în care Neacșu era deputat PSD de Ialomița. Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au susținut că parlamentarul a cerut angajarea fiicei sale la propriul cabinet și a avizat contractul de muncă. Fiica a primit venituri pe baza acestuia din iulie 2009 până în decembrie 2012. Dosarul a ajuns în instanță în decembrie 2013.
În prima instanță, Neacșu a primit o amendă penală de 2.000 de lei. Procurorii au făcut apel, iar în februarie 2016 instanța supremă l-a admis și a dat pedeapsa definitivă cu suspendare. La acel moment, liderul PSD, Liviu Dragnea, spunea că Neacșu nu va mai putea candida din partea partidului la alegeri locale sau parlamentare, invocând codul de integritate al formațiunii.
Condamnarea l-a urmărit și în anii următori. În 2019, Neacșu a fost numit vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), după validarea de către Parlament, pe 26 iunie. În iulie, USR a sesizat Curtea Constituțională. Deputata Cristina Prună susținea că el nu îndeplinea cerințele de vechime și experiență profesională și invoca condamnarea definitivă. Curtea a amânat în mai multe rânduri pronunțarea, iar disputa a pus în prim-plan întrebarea dacă o persoană condamnată penal poate conduce o autoritate publică.
Neacșu a fost unul dintre oamenii importanți ai PSD în vremea lui Dragnea. Ulterior a fost secretar general al Guvernului și viceprim-ministru în Executivul condus de Marcel Ciolacu. În 2021, Dragnea a făcut declarații publice despre rolul lui Neacșu și al lui Ciolacu în elaborarea Ordonanței de Urgență 13 din 2017, actul normativ care a scos oamenii în stradă în România.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original