O teză de doctorat scrisă la Universitatea din București a luat cea mai importantă distincție pe care o acordă comunitatea spaniolă de procesare a limbajului natural. Ana-Maria Bucur, cercetătoare a UB, a primit premiul Societății Spaniole pentru Procesarea Limbajului Natural (SEPLN) pentru cea mai bună teză de doctorat din domeniu. Lucrarea ei arată cum pot fi folosite modelele computaționale pentru a recunoaște, în ce postează oamenii pe rețelele sociale, semne care ar putea indica probleme de sănătate mintală. Premiul contează din două motive: e o recunoaștere externă, venită dintr-un spațiu academic cu tradiție în lingvistica computațională, și răsplătește o cercetare dintr-o zonă în care inteligența artificială promite mult, dar e privită, pe bună dreptate, cu prudență.
Distincția a fost înmânată la a 42-a ediție a congresului internațional SEPLN, organizat între 22 și 25 septembrie la Universitatea din León. Anunțul a fost făcut vineri de universitatea bucureșteană. Teza se numește „Computational Approaches to Mental Health Disorders Detection from Social Media Texts, Images and Videos” și a fost susținută public pe 6 octombrie 2025. A fost realizată la Școala Doctorală Interdisciplinară a UB, în cotutelă cu Universitatea Politehnică din Valencia, iar coordonatorii au fost profesorul Liviu P. Dinu, de la Facultatea de Matematică și Informatică a UB, și profesorul Paolo Rosso, din partea universității spaniole.
Cercetarea urmărește trei teme sensibile: depresia, autovătămarea și jocul de noroc patologic. Punctul de plecare sunt tiparele de limbaj din datele de pe social media. Ce o deosebește de multe studii similare este abordarea multimodală. Lucrarea nu se oprește la text, ci pune la un loc și informațiile din imagini și din videoclipuri. Alegerea are sens, fiindcă platformele pe care își petrec timpul generațiile tinere sunt dominate tot mai mult de conținut vizual, iar un model care citește doar cuvintele ratează mare parte din ce comunică utilizatorii.
Tocmai aici apar și întrebările pe care un astfel de domeniu nu le poate evita. Detectarea automată a unor semnale de suferință psihică poate ajuta la intervenții timpurii, de exemplu la moderarea conținutului sau la orientarea oamenilor spre servicii de sprijin. În același timp, ridică probleme legate de confidențialitate, de consimțământ și de riscul etichetărilor greșite. Faptul că juriul SEPLN a pus în balanță, conform regulamentului, rigoarea tehnică și metodologică, relevanța, originalitatea și crearea de resurse arată că nu a premiat doar o idee la modă, ci o cercetare solidă.
Premiul SEPLN pentru cea mai bună teză a ajuns în acest an la a 25-a ediție și are ca scop declarat promovarea cercetării din domeniu. Pentru mediul academic românesc, succesul confirmă că doctoratele în cotutelă pot duce cercetători formați acasă direct în rețelele științifice europene. E un model care poate fi preluat de centrele universitare din afara Capitalei, de la Cluj și Iași până la Sibiu, unde informatica și științele datelor atrag tot mai mulți studenți. Congresul de la León reunește anual cercetători, companii și studenți din mai multe țări, iar o distincție primită acolo devine de obicei o carte de vizită pentru proiecte și colaborări viitoare.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original