Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, avertizează că propunerea Comisiei pentru bugetul UE din perioada 2028–2034 ar face mai greu de urmărit destinația banilor europeni. Într-un interviu acordat Politico, citat miercuri, 14 octombrie 2026, el spune că reforma ar muta o parte importantă a controlului asupra cheltuielilor către autoritățile naționale. „Devine mai dificil pentru noi să urmărim banii”, a declarat Murphy.
Miezul disputei este un mecanism nou, Planurile de Parteneriat Național și Regional, care ar reuni mai multe linii de finanțare și ar dispune de circa 865 de miliarde de euro. Suma reprezintă aproape jumătate din bugetul multianual de aproximativ două trilioane de euro propus inițial de Comisie. Agricultura, dezvoltarea regională și alte domenii, finanțate acum prin programe separate, cu reguli și verificări proprii, ar intra într-un singur plan gestionat de fiecare stat membru. Comisia justifică schimbarea prin nevoia de flexibilitate: statele ar putea reacționa mai repede la crize economice, conflicte militare sau dezastre naturale.
Murphy descrie situația pe șleau: statului membru i se spune, practic, „iată o mulțime de bani, iar tu asigură-te că totul este în regulă”, ceea ce el numește „un fel de autocontrol”. Reunirea unor programe foarte diferite, spune oficialul, va complica verificările. „Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”, a întrebat el.
Pentru România miza e directă, pentru că noul mecanism ar include fonduri pentru agricultură și politica de coeziune, două dintre principalele surse de bani europeni pentru infrastructură, dezvoltare rurală și reducerea decalajelor economice. Cum aceste sume ar fi administrate printr-un plan național, calitatea controalelor făcute de autoritățile din țară ar cântări mult mai greu decât până acum.
Avertismentul vine după ce Curtea a semnalat deja probleme. Potrivit datelor prezentate de Politico, pe baza celui mai recent raport al auditorilor europeni, erorile au afectat cheltuieli de aproximativ cinci miliarde de euro. Nu e vorba automat de fraudă sau de bani furați: categoria include și cheltuieli care încalcă normele de eligibilitate, procedurile de achiziție ori alte condiții din legislația europeană. Murphy crede însă că, în viitorul sistem, ar putea deveni dificil chiar și să se mai estimeze la fel de precis valoarea cheltuielilor afectate, deoarece autoritățile de audit din fiecare stat au atribuții, proceduri și metode diferite. Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții, a spus că verificările instituției au găsit în mod repetat probleme privind fiabilitatea controalelor naționale.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original