Trei clujeni nu pot construi pe un teren de 9.038 de metri pătrați din Cluj-Napoca, pentru că Planul Urbanistic General din 2014 îl trece drept livadă, deși proprietarii susțin că acolo au rămas doar drumuri de exploatare lăsate în paragină. Tribunalul Cluj le-a respins acțiunea pe 6 mai 2026, iar dosarul merge acum la recurs.
Florin-Ioan Flore, Adonis-Maximilian Mureșan și Dan-Constantin Enescu au dat în judecată Primarul municipiului, Consiliul Local și Municipiul Cluj-Napoca. Terenul, înscris în cartea funciară nr. 298083, era încadrat în vechiul PUG din 1999 în zona L3c, de urbanizare, unde proprietarii spun că se putea construi. Prin HCL nr. 493/2014, noul PUG l-a mutat în UTR AL, unitate dedicată exploatării pomicole. Regulamentul motivează schimbarea prin păstrarea terenurilor de producție pomicolă din apropierea orașului, care să aprovizioneze piețele locale pe trasee scurte. Reclamanții cer anularea acestei încadrări și trecerea terenului într-o unitate compatibilă cu construirea.
Argumentul lor de bază e simplu: o livadă care nu mai există nu poate justifica o interdicție. În sala de judecată s-a spus că drumurile din zonă sunt drumuri de exploatare pomicolă, abandonate de pe vremea când se mai strângeau recolte acolo.
Procesul a durat aproape doi ani. Expertiza a așteptat opt luni o expertă suprasolicitată, iar instanța a amânat de patru ori pronunțarea. Încă de la primul termen, avocatul reclamanților a invocat cazul unui alt client care și-a ridicat o casă în zonă, pe baza autorizației nr. 1370, emisă în temeiul PUZ-ului Borhanci. Întrebarea lui era dacă în jur se construiește, de ce nu ar putea și clienții lui. Instanța a cerut Primăriei documentația PUZ-ului și autorizațiile emise pe baza lui, iar expertului i-a pus trei întrebări: cum era încadrat terenul în vechiul PUG, cum e încadrat în cel nou și dacă, ținând cont de PUZ-ul Borhanci, poate fi trecut în unitatea cerută de proprietari.
Pe 18 martie 2025, consilierul juridic al Primăriei a depus documentația PUZ-ului Borhanci și nouă autorizații de construire, emise între 2021 și 2023, deci sub „noul” PUG. Reprezentantul instituției a spus că autorizațiile sunt „destul de greu de identificat” și că nu toate sunt trecute în registre, promițând că le va depune pe celelalte dacă le găsește. Detaliul e stânjenitor pentru o administrație care se prezintă drept „smart city”, cu digitalizare și bugetare participativă online. Recursul va arăta dacă faptul că în jur s-au dat autorizații cântărește mai mult decât o livadă rămasă doar pe planșă.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original