Sistemul medical din România riscă să nu mai funcționeze în două-trei săptămâni dacă bugetul Sănătății nu este suplimentat printr-o rectificare bugetară, a avertizat marți, 13 octombrie 2026, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Instituțiile finanțate de minister au nevoie de aproape 800 de milioane de lei până la sfârșitul anului, iar o primă tranșă de 227 de milioane de lei este necesară de urgență, pentru a acoperi luna noiembrie.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă. Ministrul a spus că marja de manevră s-a epuizat: niciun ministru al Sănătății, interimar sau cu mandat deplin, nu mai are prerogativa de a muta bani de la un titlu bugetar la altul, pentru că nu mai există de unde. „De unde am putut să luăm, am făcut aceste transferuri. De aici încolo, doar un guvern cu mandat plin poate să facă aceste lucruri”, a explicat Cseke Attila. Riscul vizează atât instituțiile finanțate direct de minister, cât și zona gestionată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Cei 227 de milioane de lei pentru noiembrie sunt împărțiți astfel: 102 milioane pentru salariile din Unitățile de Primiri Urgențe, 44 de milioane pentru cheltuieli materiale la aceleași unități, în principal medicamente, 25 de milioane pentru cheltuielile materiale ale Serviciului de Ambulanță și 56 de milioane pentru completarea finanțării Programului Național HIV-SIDA. Banii trebuie alocați cel târziu la începutul lunii noiembrie, a precizat ministrul, altfel UPU-urile și ambulanțele ar putea să nu își mai poată îndeplini rolul de serviciu public de sănătate.
Pentru decembrie, cheltuielile se ridică la aproximativ 550-560 de milioane de lei, repartizate pe mai multe capitole, dar urgența imediată rămâne luna noiembrie, a arătat Cseke Attila.
Ministrul a spus că soluția ideală ar fi un guvern capabil să facă o rectificare bugetară pozitivă pentru Sănătate. Dacă nu se ajunge acolo, rectificarea ar trebui adoptată prin Parlament, foarte rapid, o variantă pe care o consideră însă riscantă. Miza politică e evidentă: guvernul interimar nu poate redistribui fonduri, iar fără un executiv cu putere deplină sau fără un vot rapid în Parlament, presiunea cade direct pe spitalele de urgență și pe ambulanțe.
Sursă text și foto: Știri de Brașov — articolul original