Tot mai mulți oameni își câștigă existența vânzând credite, deși nu lucrează la bancă. Registrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) avea 2.005 intermediari de credite în septembrie 2026, față de 1.492 cu un an înainte, adică o creștere de 34,4%. În aceeași perioadă, băncile au mers în direcția opusă. Potrivit datelor BNR, în iunie 2026 sistemul bancar avea cu 3.791 de angajați și cu 117 unități teritoriale mai puțin decât în iunie 2025. Cifrele provin dintr-o analiză realizată de Bayer Credit pe baza registrelor ANPC și BNR și arată că vânzarea creditelor se mută treptat de la ghișeul băncii spre rețelele de brokeri.
Problema este că piața nu crește la fel de repede ca numărul celor care vând pe ea. Creditul neguvernamental a crescut cu 8,4% într-un an, adică de circa patru ori mai încet decât numărul intermediarilor. „Felia medie a fiecăruia se subțiază, iar asta va pune presiune pe venitul și pe productivitatea fiecărui reprezentant desemnat”, spune Dragoș Nichifor, fondatorul Bayer Credit. În opinia lui, de acum „nu va mai conta cât de mulți suntem, ci cât de bine lucrează fiecare dintre noi”. Analiza are însă limite pe care autorii le recunosc. Numără persoanele responsabile cu intermedierea, nu doar pe cele care lucrează efectiv dosare de credit. Nu arată nici ce volum de credite a trecut prin brokeri. Prin urmare, concluzia despre „felia care se subțiază” este deocamdată o deducție, nu o măsurătoare. Contează și cine o face: un broker cu vechime pe piață are tot interesul să spună că noii veniți vor avea greutăți.
Cea mai rapidă creștere s-a văzut la brokerii care lucrează pe cont propriu. Intermediarii înregistrați ca persoane fizice autorizate au ajuns de la 340 la 620 (+82,4%), iar firmele de la 1.152 la 1.385 (+20,2%). PFA-urile sunt acum trei din zece intermediari, față de mai puțin de un sfert anul trecut. Cei mai mulți nu lucrează independent. 1.821 din cei 2.005 intermediari activează ca reprezentanți desemnați, adică în numele și sub responsabilitatea unui alt broker. Numărul lor a crescut cu 37,2%, iar în aceste structuri lucrează acum 1.963 de persoane, cu 485 mai multe decât anul trecut.
Evoluția e explicabilă. Băncile își închid sucursalele și își micșorează personalul, dar creditele tot trebuie vândute. Un intermediar plătit din comision o costă pe bancă mai puțin decât un angajat cu salariu fix și un spațiu închiriat. Pentru cine intră în domeniu, forma de PFA atașată unei rețele mari este cea mai ieftină variantă: nu are nevoie de o firmă proprie și nici de o autorizare pe cont propriu. Asta explică și de ce se intră și se iese atât de ușor. Comparând registrele nume cu nume, analiza a găsit 649 de reprezentanți desemnați noi și 155 plecați în intervalul 28 septembrie 2025 – 16 septembrie 2026. Sunt 804 mișcări, aproape jumătate din numărul actual al celor din rețele. Nu toate plecările sunt reale: cel puțin 19 persoane au reapărut în registru sub altă formă, de exemplu un SRL transformat în PFA sau un om care și-a deschis o firmă nouă.
Cine intră în piață rămâne, de regulă, la același broker. Dintre firmele prezente în registru în ambii ani, 95,6% lucrau în 2026 pentru același broker și doar 51 și-au schimbat rețeaua. Nici distribuția pe rețele nu s-a schimbat vizibil. Cei 13 brokeri care intermediază credite ipotecare sau imobiliare și au avut în 2025 o cifră de afaceri de peste un milion de euro au 78,3% dintre reprezentanții desemnați, față de 78,1% cu un an înainte. Stabilitatea este însă doar la nivelul întregii piețe. Luate separat, aceste rețele au evoluat foarte diferit: unele au crescut cu 2,9%, altele cu până la 70,5%, iar una a pierdut 12,8% din oameni. Dacă ritmul creditării nu accelerează, anul viitor vom vedea probabil câți dintre noii intermediari reușesc să trăiască din comisioane și câți renunță.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original