Transelectrica își finanțează diferit extinderea rețelei la cele două granițe ale României. Proiectele de interconexiune spre vest, pe care compania le-a pus pe primul loc după cererile din piață, sunt plătite integral din Fondul de Modernizare, adică din bani europeni. Pe granița de est, lucrările se fac din fondurile proprii ale operatorului. Explicația a dat-o Cosmin Nicula, membru al Directoratului și director financiar (CFO) al Transelectrica, la conferința ZF Piața de Capital 2026. Motivul e unul juridic: Republica Moldova nu face parte din Uniunea Europeană, așa că legăturile cu rețeaua de acolo nu pot primi finanțare europeană.
Diferența contează pentru acționari. Liniile spre Moldova au o miză politică și de securitate energetică tot mai mare, dar Transelectrica le plătește din propriul buget. Asta înseamnă presiune pe profit și, în cele din urmă, pe tarifele de transport. Banii europeni merg în schimb spre proiecte de pe teritoriul național. Cel mai important este linia care pornește de la Gherla, în județul Cluj, și ajunge la Suceava. Potrivit lui Nicula, linia închide inelul național de 400 kV. Din acest inel, rețeaua se poate dezvolta mai departe atât spre granițe, cât și în interiorul țării. Pentru Transilvania și nordul Moldovei, inelul complet ar trebui să aducă o rețea mai stabilă și mai multă capacitate de a prelua producție nouă.
Oficialul a vorbit și despre bursă. Transelectrica împlinește 20 de ani de la listare: prima zi de tranzacționare a fost 29 august 2006, la un preț de pornire de aproximativ 16,9 lei pe acțiune. Cotația a urcat spre 70 de lei în 2007, apoi a coborât la circa 11 lei în perioada crizei financiare. A urmat o lungă perioadă de consolidare. Din 2024, acțiunea a început să crească din nou, a atins un maxim de 113 lei, iar acum se tranzacționează în jurul a 96 de lei.
Nicula a dat și un exemplu în care, spune el, deciziile acționarilor au costat compania. Anul acesta, adunarea generală a respins situațiile financiare ale Transelectrica, iar acțiunea a pierdut atunci aproximativ 10 lei. Directorul financiar spune că le-a transmis celor de la Guvern că respingerea a „decapitalizat” compania cu 73 de milioane de lei. El spune că nici acum nu înțelege logica votului. Au trecut toate celelalte 18 puncte de pe ordinea de zi, inclusiv raportul de sustenabilitate, care este o anexă obligatorie a situațiilor financiare. Au fost respinse doar situațiile financiare propriu-zise. Episodul arată o tensiune veche la companiile cu acționar majoritar de stat: investitorii minoritari plătesc și ei pentru deciziile luate din motive politice.
Ca prioritate pentru perioada următoare, Nicula a numit digitalizarea companiei și o activitate mai transparentă. Procesul a început deja. CFO-ul recunoaște că va cere mulți oameni și bani, fără să dea cifre. Pentru o companie strategică pentru statul român, a spus el, digitalizarea trebuie făcută responsabil și transparent, împreună cu partenerii și companiile din grup. Rămâne de văzut dacă anunțul va avea și un calendar și un buget clar, pentru că acestea contează pentru investitori.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original