Conversmin SA, societatea deținută integral de statul român, pregătește o cheltuială de 1,2 milioane de lei pentru a scăpa de nămolul rezultat la stația de epurare a apelor de mină de la Valea Vinului, în apropiere de Rodna. Compania a organizat o licitație publică pentru acest serviciu, iar banii merg exclusiv către evacuarea unui deșeu clasificat drept periculos.
Nămolul apare chiar în procesul de curățare. În stație, apele de mină încărcate cu metale grele sunt neutralizate până când efluentul se încadrează în parametrii tehnologici, iar ce rămâne după deshidratare este codificat ca deșeu periculos și trebuie eliminat final pe un depozit conform. Firma câștigătoare va avea nevoie de mijloace de transport autorizate special pentru acest tip de deșeu, iar șoferii trebuie să îndeplinească și ei condiții proprii. Sursa nu detaliază care sunt acestea.
E o factură modernă pentru o exploatare veche de generații. În minele din zonă nu s-a mai scos nimic după anii ’90, când producția a fost oprită, uzina de preparare a fost dezafectată și vândută pe bucăți, ca fier vechi, iar Galeria Gheorghiu, cea care a provocat probleme serioase cu scurgerile de ape de mină, a fost în cele din urmă închisă definitiv. Apele acide continuă însă să iasă din subteran și trebuie tratate permanent, ca să nu ajungă necurățate în mediu.
Contrastul cu trecutul e izbitor. Arhivele indică faptul că, între 1853 și 1893, s-au extras aici 58 de kilograme de aur și 8.378 de kilograme de argint. Zăcământul Rodna – Valea Vinului a fost una dintre cele mai mari rezerve de minereu polimetalic din România, cu peste 5,25 milioane de tone, cu o concentrație medie de 0,79% plumb și 2,48% zinc, plus cupru, aur și argint.
Stația de epurare a fost proiectată în 1977, construită în 1980 și redimensionată în 2000. Ea se află pe malul stâng al râului Izvorul Băilor, iar accesul se face pe drumul industrial Rodna – Valea Vinului. Apele acide vin însă din mai multe perimetre miniere: Valea Vinului, Valea Blaznei, deschis în 1973, și Făget – Valea Mare, preluat în 1981. La acestea se adaugă iazul de decantare Valea Glodului, de 6,8–8,1 hectare, inclus în programele naționale de monitorizare a stabilității și de prevenire a poluărilor accidentale, gestionate de Ministerul Economiei și de Conversmin.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original