Conversmin SA, societatea de stat care administrează stația de epurare a apelor de mină de la Valea Vinului, lângă Rodna, a scos la licitație publică un contract de 1,2 milioane de lei. Banii sunt pentru scoaterea și eliminarea nămolului rezultat din epurare, clasificat drept deșeu periculos. Exploatarea minieră s-a oprit în anii ’90, dar costurile ei se plătesc și acum.
Nămolul apare în urma neutralizării apelor de mină încărcate cu metale grele. După tratare, efluentul trebuie să se încadreze în parametrii tehnologici ai stației, iar reziduul deshidratat ajunge la un depozit conform. Firmele care vor să câștige contractul trebuie să aibă mijloace de transport autorizate special pentru deșeuri periculoase, iar șoferii lor trebuie să îndeplinească, la rândul lor, condiții de calificare.
Stația a fost proiectată în 1977, construită în 1980 și redimensionată în 2000. Se află pe malul stâng al râului Izvorul Băilor, în satul Valea Vinului, iar accesul se face pe drumul industrial Rodna – Valea Vinului. Apele pe care le curăță vin din mai multe perimetre: Galeria Gheorghiu, sectorul Valea Blaznei, deschis în 1973, și mina Făget – Valea Mare, preluată în 1981 și dezvoltată pe verticală între cotele 800 și 1.300 de metri. Toate generează ape acide care cer monitorizare continuă. Închiderea definitivă a Galeriei Gheorghiu, cea care a produs probleme serioase cu scurgerile, a venit abia după ce uzina de preparare Rodna fusese dezafectată și vândută la fier vechi.
La Rodna există și un alt punct sensibil: iazul de decantare Valea Glodului, întins pe 6,8–8,1 hectare. Este inclus în programele naționale de monitorizare a stabilității și de prevenire a poluărilor accidentale, gestionate de Ministerul Economiei și de Conversmin.
Contrastul cu trecutul e mare. Arhivele arată că în perioada 1853–1893 s-ar fi extras de aici 58 de kilograme de aur și 8.378 de kilograme de argint. Zăcământul Rodna – Valea Vinului a fost una dintre cele mai mari rezerve de minereu polimetalic din România, evaluată la peste 5,25 milioane de tone, cu o concentrație medie de 0,79% plumb și 2,48% zinc, plus cupru, aur și argint. Din acea avuție a rămas o factură de mediu pe care statul o achită și astăzi.
Sursă text și foto: Gazeta de Bistrița — articolul original