Un aur la Jocurile Asiatice a redeschis în Coreea de Sud dezbaterea despre scutirile de armată, după ce doi fotbaliști ai naționalei au spus public că ce îi interesa, de fapt, era evitarea serviciului militar. Echipa a învins Japonia cu 1-0 în finala disputată sâmbătă, 3 octombrie 2026, iar victoria le aduce jucătorilor, în loc de 18-21 de luni de armată, doar un stagiu de pregătire de bază de trei săptămâni.
Cea mai tăioasă replică îi aparține lui Yang Min-hyeok, atacant al echipei belgiene Westerlo: „Medalia și titlul nu contează. Era în joc scutirea de serviciul militar, asta era tot ce mă interesa”. Căpitanul Lee Gi-hyuk a sugerat, la rândul lui, că scutirea cântărea mai mult decât performanța sportivă. Amândoi și-au cerut ulterior scuze, dar reacțiile din presă, din rândul publicului și al unor oficiali nu au întârziat. Ministrul Sportului, Choi Hwi-young, a spus că sistemul scutirilor va trebui „inevitabil restrâns”, fără să anunțe însă vreo modificare concretă a legislației.
Regula nu e nouă: există din 1973 și îi vizează pe sportivii care câștigă orice medalie olimpică sau aurul la Jocurile Asiatice. Aurul de la o altă competiție internațională nu e suficient. În Coreea de Sud, bărbații apți fizic fac armata de regulă între 18 și 28 de ani, iar durata variază între 18 și 21 de luni, în funcție de armă.
Furia publicului are și un termen de comparație greu de ignorat: trupa BTS. Deși a devenit un fenomen muzical global și a făcut enorm pentru imaginea culturală a țării, cei șapte membri nu au primit scutire. Între 2022 și 2025, toți și-au întrerupt activitatea pentru a satisface stagiul militar. Pentru artiști, criteriile sunt diferite și foarte stricte, de la locuri fruntașe la anumite concursuri internaționale sau naționale recunoscute până la absolvirea unui program de pregătire de cel puțin cinci ani într-o instituție aprobată de stat.
Contrastul alimentează de ani buni întrebarea dacă sistemul este echitabil. Declarațiile fotbaliștilor au adus-o din nou în prim-plan, într-o țară în care serviciul militar rămâne o obligație sensibilă, legată de tensiunile cu Coreea de Nord. Dacă promisiunea ministrului se va transforma în lege, va depinde de cât de mult va ține presiunea publică.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original