Isa și Sheherazad, doi gemeni de 12 ani din orașul indian Kolkata, nu au intrat niciodată într-o sală de clasă obișnuită. Părinții lor, Iftekhar și Shaheera, au ales unschooling-ul, o metodă tot mai discutată în lume, dar care în România nu e permisă: legea cere ca elevii să frecventeze fizic o școală acreditată, iar părinții care nu respectă obligația riscă pedepse penale.
Povestea familiei a fost relatată de Times of India și de The Telegraph. Educația gemenilor se sprijină pe călătorii, conversații, cărți, resurse online și pe oamenii din jur, de la bunici la comunitatea Calcutta Unschoolers, din care familia face parte. Copiii studiază totuși matematică, științe, istorie și limbi străine, au meditatori, au învățat gramatica engleză și a limbii bengali și vorbesc marwari, o limbă din nordul Indiei. Părinții spun că nu vor să elimine învățarea, ci s-o scoată dincolo de pereții clasei. Iftekhar, care a mers el însuși la o școală obișnuită, vrea ca cei doi să descopere ce îi pasionează și să-și aleagă singuri drumul.
Unschooling-ul nu se confundă cu homeschooling-ul. Școala acasă poate urma o programă, cu lecții și obiective academice, doar că în afara școlii. În unschooling, învățarea pornește de la curiozitatea copilului: geografia se învață pe drum, istoria prin locuri și oameni, științele de la ceva întâlnit în viața de zi cu zi. Termenul a fost lansat în anii ’70 de educatorul american John Holt, un cunoscut critic al școlii tradiționale. Lipsa programei fixe nu înseamnă lipsa regulilor, au subliniat părinții intervievați de The Telegraph: disciplina, implicarea adulților și îndrumarea rămân importante.
Prețul îl plătesc însă în primul rând adulții. Metoda cere timp, resurse și răbdare, plus capacitatea de a distinge când interesul copilului se transformă cu adevărat în învățare. Familiile recunosc că alegerea e grea, iar o mamă a descris experiența ca fiind foarte solicitantă, mai ales că își crește singură copilul. Rămâne și chestiunea diplomelor. În India, copiii educați în afara școlii pot obține certificate recunoscute prin Institutul Național de Școlarizare Deschisă (NIOS), în timp ce unele universități din străinătate au alte condiții de admitere.
În România, o astfel de cale nu există legal. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 impune prezența fizică a elevilor într-o școală acreditată, iar părinții trebuie să le asigure copiilor participarea la cursuri pe toată durata învățământului obligatoriu. Împiedicarea accesului la învățământul obligatoriu este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă. Doi părinți din Bihor și-au retras copiii de la școală, un caz care arată că tema nu e doar teoretică și la noi.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original