Sub dealurile de lângă Mangalia există o lume care nu a văzut lumina Soarelui de peste cinci milioane de ani și care funcționează totuși fără ea. Peștera Movile, descoperită la sfârșitul anilor 80, găzduiește un ecosistem în care hrana nu se bazează pe fotosinteză, ci pe reacții chimice, iar valoarea lui științifică depășește cu mult granițele României, notează portalul francez Espèces-menacées.fr.
Cheia este izolarea. Straturile de argilă și calcar au tăiat peștera de lumea de la suprafață și au ținut-o separată în tot acest timp, ceea ce a permis apariția unor specii endemice, adaptate unor condiții ostile pentru majoritatea organismelor. Aerul de acolo este foarte umed, sărac în oxigen și încărcat cu dioxid de carbon, iar hidrogenul sulfurat îl face periculos pentru oameni. Din acest motiv, accesul în peșteră este strict restricționat.
Rolul pe care în mod obișnuit îl joacă plantele revine aici bacteriilor chemoautotrofe. Ele obțin energie din oxidarea sulfului și a altor compuși chimici și formează pelicule care hrănesc nevertebratele, la rândul lor mâncate de animale mai mari. Lanțul trofic merge astfel mai departe fără nicio rază de lumină.
Fauna poartă urmele acestei vieți în întuneric. Unele animale au ochii atrofiați, sunt depigmentate ori aproape translucide, altele au antene mai lungi, cu care se orientează. Printre locuitori se numără izopode, miriapode, păianjeni, lipitori și colembole, multe dintre ele cu un metabolism lent, potrivit unui mediu în care resursele sunt puține.
Interesul cercetătorilor nu se oprește la biodiversitate. Movile oferă un model pentru felul în care evoluează speciile în izolare extremă și pentru supraviețuirea fără lumină, iar astrobiologii îl privesc ca pe un argument: dacă ecosisteme bazate pe energie chimică funcționează sub Pământ, procese asemănătoare ar putea exista și în medii întunecate de pe alte corpuri cerești. Tocmai de aceea echilibrul de aici e fragil: o introducere accidentală de microorganisme din exterior sau o schimbare de temperatură ori de regim al apei ar putea strica ceea ce s-a construit în milioane de ani.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original