Moscova renunță la jocul de-a v-ați ascunselea cu petrolierele care îi duc țițeiul pe piețele lumii. Tot mai multe nave din așa-numita „flotă fantomă” trec oficial sub pavilion rusesc. La finalul lui iunie 2026 erau înregistrate astfel 382 de vase, cu 36% mai multe decât la începutul lui 2025, potrivit Financial Times. Peste 80% dintre navele nou înscrise în registrul rus figurau deja pe listele de sancțiuni occidentale. Schimbarea contează: Kremlinul pare să fi ajuns la concluzia că anonimatul îl costă acum mai mult decât îl protejează.
De la introducerea sancțiunilor, petrolul rusesc a circulat pe sute de petroliere care funcționează în mare parte în afara sistemului maritim occidental. Navele nu apelează la asigurătorii tradiționali, iar proprietarii lor se pierd de obicei într-un lanț greu de urmărit de firme. Până de curând, rețeta era simplă: nava se înregistra într-un stat terț, își schimba des pavilionul sau arbora unul fals. Unele declarau că navighează sub steagul Siriei sau al Myanmarului, deși în registrele maritime ale acestor țări nu exista nicio evidență a lor.
Metoda a început să nu mai funcționeze. Washingtonul și capitalele europene au pus presiune pe statele care acceptau astfel de petroliere în registre. O navă scoasă din registru rămâne practic fără naționalitate maritimă, iar o navă fără stat poate fi oprită mult mai ușor. Cazul Camerunului arată cum funcționează mecanismul: țara a radiat peste 30 de nave, iar Marea Britanie a putut interveni apoi asupra petrolierului sancționat Smyrtos. Datele Windward AI arată că cel puțin 23 de nave din flota fantomă care foloseau pavilioane false au fost reținute din decembrie 2024 încoace.
Răspunsul Moscovei a venit în iunie, când un decret prezidențial a simplificat înregistrarea navelor sub pavilion rusesc. Efectele se văd deja în cifre: numărul petrolierelor cu pavilion fals a scăzut de la 101 în octombrie 2025 la 45 la sfârșitul lui iunie. Calculul e pragmatic. Sub steag rusesc, o navă nu mai poate fi tratată ca apatridă, iar orice reținere devine un gest îndreptat direct împotriva unui stat, cu riscurile diplomatice care vin la pachet. Occidentul pierde astfel un instrument ieftin de presiune, pentru că nu mai poate ținti țări mici și vulnerabile precum Camerunul. De acum, orice acțiune va trebui să o vizeze direct pe Rusia.
Mutarea privește și România, chiar dacă nu pare. Marea Neagră este una dintre rutele pe care circulă petrolul rusesc, iar felul în care Occidentul reușește sau nu să aplice sancțiunile influențează veniturile Kremlinului și prețul petrolului pe piețele internaționale. Iar prețul petrolului ajunge până la urmă în costurile cu carburanții ale transportatorilor și fabricilor din Transilvania, inclusiv ale celor din județul Sibiu. Rămâne de văzut dacă Europa va îndrăzni să oprească nave care arborează oficial steagul rusesc sau dacă flota fantomă a găsit, paradoxal, cea mai sigură ascunzătoare chiar la vedere.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original