Un băiat din California a construit, la numai 12 ani, o imprimantă Braille funcțională din piese LEGO. Proiectul, pornit pentru un târg de știință școlar, pune o problemă serioasă: tehnologia de care au nevoie nevăzătorii ca să citească și să scrie e mult prea scumpă. Invenția lui Shubham Banerjee, botezată Braigo, a pornit de la o întrebare simplă. Dacă o imprimantă Braille costa atunci în jur de 2.000 de dolari, se putea face una de zece ori mai ieftină, la circa 200 de dolari?
Totul a început în ianuarie 2014. Shubham căuta o temă pentru târgul de știință și, documentându-se, a aflat că aceste aparate, numite și embossere, sunt voluminoase și inaccesibile pentru multe persoane cu deficiențe de vedere. O astfel de imprimantă nu folosește cerneală. Ea presează în hârtie combinațiile de câte șase puncte în relief care formează caracterele Braille, iar cititorul le descifrează prin atingere. Băiatului i-au trebuit câteva săptămâni și șapte încercări, cu multe nopți de lucru până la ora 2:00, ca să ajungă la un prototip care mergea. A folosit un kit de robotică LEGO Mindstorms EV3 și câteva componente electronice ieftine. Numele Braigo vine din alăturarea cuvintelor „Braille” și „LEGO”.
Nu a lucrat singur. Tatăl lui, Niloy Banerjee, inginer software, a stat adesea cu el până târziu, la masa din bucătărie. Familia dăduse aproximativ 350 de dolari pe kitul LEGO și îl considera o investiție în educația copilului. Suma spune ceva și despre cum a fost posibilă invenția: un părinte cu pregătire tehnică și un buget pe care nu orice familie și-l permite pentru o jucărie educațională. Rezultatul a arătat însă că aparatul poate fi făcut cu mult mai puțini bani decât cer producătorii tradiționali. Iar pentru familiile care plătesc singure tehnologiile asistive, diferența dintre 2.000 și 200 de dolari poate decide dacă un copil nevăzător are sau nu o imprimantă acasă.
Ai putea crede că Braille a devenit inutil de când telefoanele inteligente și programele de citire vocală au schimbat viața nevăzătorilor. Specialiștii spun contrariul. Will Butler, de la organizația LightHouse for the Blind din San Francisco, explica faptul că Braille nu e o limbă pe cale de dispariție, ci un cod esențial pentru alfabetizare. Un program care citește cu voce tare transmite conținutul, dar alfabetul tactil îi permite utilizatorului să vadă singur cum se scriu cuvintele. De aceea contează atât de mult pentru copiii care abia învață să scrie și să citească.
Cifrele din acea perioadă explică de ce un proiect de școală a stârnit atâta interes. Potrivit estimărilor citate în 2015, mai puțin de 10% dintre cei aproximativ 1,3 milioane de nevăzători din Statele Unite știau să citească Braille. În anii 1950, peste jumătate dintre copiii nevăzători învățau acest sistem. Scăderea are mai multe cauze, dar costul echipamentelor e una dintre ele. Un aparat care produce texte în relief la un preț accesibil ar putea ajuta la inversarea tendinței.
Invenția a ajuns repede și la oameni din domeniu. Henry Wedler, cercetător în chimie organică la University of California, Davis, s-a născut nevăzător și a fost apreciat de fostul președinte Barack Obama pentru sprijinul acordat elevilor cu deficiențe de vedere. Când a aflat de Braigo, Wedler l-a contactat pe tânărul inventator.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original