Parlamentul a respins miercuri, 30 septembrie 2026, Guvernul condus de Siegfried Mureșan, care a strâns doar 182 de voturi „pentru”, față de cele 233 necesare pentru învestitură. A fost al treilea cabinet picat în Parlament de la căderea Executivului Bolojan, iar țara rămâne fără un guvern plin, în plină criză politică, cu alegerile anticipate tot mai des invocate.
În ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului au fost prezenți 321 de parlamentari din cei 464. Au fost exprimate valabil 197 de voturi, dintre care 182 în favoarea cabinetului și 15 împotrivă. Programul de guvernare și lista miniștrilor, propuse de Mureșan și susținute de PNL, USR și UDMR, au rămas astfel la 51 de voturi distanță de pragul constituțional. Cele trei formațiuni au împreună aproximativ 170 de parlamentari, deci Mureșan a atras doar o parte din sprijinul suplimentar la care spera, din partea neafiliaților și a minorităților naționale.
PSD și AUR anunțaseră dinainte că nu vor vota cabinetul. Social-democrații au fost totuși prezenți în sală, pentru asigurarea cvorumului, dar nu au dat votul de încredere. Votul fiind secret, cu bile, nu se poate stabili cum a votat fiecare parlamentar. Rămân de analizat doar rezultatul final și pozițiile publice anunțate înainte de partide.
Criza nu a început miercuri. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în luna mai, cu 281 de voturi. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat apoi pe Eugen Tomac, la 4 iunie, dar acesta și-a depus mandatul fără să fi găsit o majoritate. La 14 iunie a venit rândul lui Adrian Veștea, al cărui cabinet a fost respins la 22 iunie, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”. Mureșan a obținut, așadar, chiar mai puține voturi favorabile decât predecesorul său, semn că negocierile din ultimele zile nu au apropiat tabăra pro-guvernamentală de o majoritate.
Respingerea nu duce automat la dizolvarea Parlamentului. Articolul 89 din Constituție îi dă președintelui această posibilitate, dar numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, iar în situația în care Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea guvernului. Decizia le revine acum lui Nicușor Dan și partidelor: fie o nouă desemnare, cu un premier capabil să adune cele 233 de voturi, fie drumul spre alegeri anticipate.
Sursă text și foto: Radio Someș — articolul original