Pe 11 octombrie, calendarul istoric păstrează una dintre cele mai importante date ale epocii premoderne românești: în 1593, Mihai Viteazul a intrat în București și a urcat pe tronul Țării Românești, după ce Poarta Otomană i-a acceptat domnia. Episodul deschide un deceniu care avea să-l transforme pe domnitor în simbol al primei uniri politice a românilor, în 1600.
Aceeași zi are și alte repere din istoria științei și a tehnicii. În 1745, Ewald Jürgen von Kleist și Pieter van Musschenbroek, lucrând independent unul de celălalt, au realizat „butelia de Leyda”, considerată primul condensator electric. Dispozitivul era un recipient de sticlă căptușit cu foiță de staniol la exterior și la interior, cele două suprafețe metalice formând armăturile. Prin dop trecea o bară legată de căptușeala interioară printr-un fir sau un lanț. Butelia se încărca prin cuplarea armăturii interioare la un generator electrostatic și se descărca atunci când cei doi poli erau uniți printr-un conductor. A fost primul mijloc de stocare a sarcinii electrice, folosit în experimentele ulterioare și premergător condensatorului de mai târziu.
În 1802, Jacques Garnerin a brevetat parașuta. Aeronaut cu state vechi, lucrase alături de fratele său mai mare, Jean-Baptiste-Olivier Garnerin, la majoritatea zborurilor cu balonul și ajunsese să fie numit Aeronaut Oficial al Franței. Celebra sa coborâre fără cadru, într-o parașută de mătase, avusese loc la 22 octombrie 1797, în Parcul Monceau din Paris. Parașuta, din pânză albă, avea un diametru de circa 7 metri. Garnerin stătea într-un coș legat de ea și, la aproximativ 1.000 de metri înălțime, a tăiat frânghia care o ținea de balon. Coșul s-a balansat violent pe parcursul căderii, dar aeronautul a ajuns jos nevătămat.
În 1811 a devenit operațională prima cursă regulată de vapor cu aburi, între New York City și Hoboken, New Jersey.
În 1818, Ioan Gheorghe Caragea a părăsit domnia Țării Românești. Născut în 1754 la Constantinopol și numit domnitor în 1812, el ar fi plătit, potrivit rapoartelor ambasadorului Franței la Constantinopol, 8.000 de pungi cu galbeni pentru tron. Domnia i-a fost marcată de dezastre: în prima noapte petrecută la București, reședința de pe Dealul Spirii (Curtea Nouă) a fost cuprinsă de un incendiu violent, iar curând unul dintre oamenii din suita sa a murit de ciumă bubonică. Epidemia, rămasă în istorie drept Ciuma lui Caragea, ar fi curmat aproximativ 70.000 de vieți în țară, dintre care 40.000 numai în București. Domnitorul s-a retras la Mănăstirea Cotroceni, iar în 1818 a dat țării un nou cod de legi, Legiuirea lui Caragea, care stabilea noi taxe feudale pentru țărani și excludea femeile din viața politică. Pe tron a strâns o avere uriașă din taxele țăranilor și ale breslelor, precum și din vânzarea a 4.762 de titluri boierești.
Sursă text și foto: Info Timișoara — articolul original