Eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE) și alți trei coraportori ai Parlamentului European au respins, duminică, 11 octombrie 2026, propunerea de negociere pentru bugetul pe termen lung al UE, prezentată de Președinția irlandeză a Consiliului. Documentul prevede o reducere de 8% față de nivelul propus de Comisia Europeană, ceea ce, avertizează parlamentarii, ar slăbi investițiile în competitivitate, apărare și securitate și nu ar rezolva problema veniturilor bugetare ale Uniunii.
Declarația comună este semnată de Mureșan și de Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportori pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), alături de Danuše Nerudová (PPE, Cehia) și Sandra Gómez López (S&D, Spania), care se ocupă de resursele proprii ale Uniunii. Cei patru consideră că textul irlandez nu poate servi drept bază de negociere și le cer statelor membre un buget care să corespundă responsabilităților și priorităților europene.
„Propunerea Președinției irlandeze nu poate reprezenta punctul de plecare pentru un acord. O reducere de 8% față de propunerea Comisiei, care menține deja bugetul doar la nivelul perioadei actuale, ar însemna slăbirea capacității noastre de a acționa, tocmai când Europei i se cere să facă mai mult în domeniul competitivității, apărării și securității”, a transmis Mureșan. El a adăugat că tăierile ar putea lovi în sprijinul pentru agricultură și regiuni și ar lăsa Uniunea mai puțin pregătită în competiția cu marile economii ale lumii.
Eurodeputatul invocă și inflația: puterea de cumpărare a bugetului european ar fi scăzut cu circa 10%, în timp ce investițiile publice finanțate din bugetele naționale au crescut în ultimii ani. „Reduceri care slăbesc Europa nu vor primi acordul nostru”, a subliniat Mureșan, precizând că Parlamentul este pregătit să negocieze, dar un viitor acord trebuie să pornească de la obiective ambițioase, nu doar de la socoteli privind contribuțiile și beneficiile fiecărui stat.
Carla Tavares a indicat cifrele care o îngrijorează cel mai mult: potrivit ei, propunerea taie 12,8% din fondurile pentru competitivitate și 17,4% din cele pentru acțiunea externă. Asta ar putea afecta capacitatea Europei de a recupera decalajele de inovare și investiții, de a-și sprijini partenerii și de a face față crizelor. „Parlamentul nu cere «mai mulți bani», ci resurse care să corespundă responsabilităților solicitate Uniunii Europene”, a spus ea, cerând statelor membre să se înțeleagă asupra unor noi surse de venit pentru bugetul comun și să țină cont de propunerile Comisiei și ale Parlamentului.
Sursă text și foto: News BV — articolul original