Gospodăriile din România au avut în al doilea trimestru din 2026 venituri medii totale de peste 10.200 de lei, mai mult decât în primele trei luni ale anului, dar o parte importantă din această sumă dispare pe cheltuieli curente și pe obligațiile față de stat. Datele, publicate de Institutul Național de Statistică (INS), au fost făcute publice duminică, 11 octombrie 2026, și arată că majorarea veniturilor nu se traduce automat într-un buzunar mai plin.
Sursa disponibilă nu detaliază însă procentele exacte pentru fiecare categorie de cheltuieli, așa că nu se poate spune precis cât ajunge la stat și cât se cheltuiește pe educație. Ce reiese din datele INS este direcția generală: banii intră, dar structura cheltuielilor, dominată de nevoile zilnice și de taxe, lasă puțin loc pentru economisire sau pentru investiții în educație.
Cifra de 10.200 de lei este o medie, iar mediile ascund diferențe mari. O familie din București sau din marile centre urbane, cu salarii din IT, servicii sau industrie, se află de obicei mult peste acest nivel. Una din mediul rural, trăind din pensii, prestații sociale sau muncă agricolă, rămâne sub el. Aceeași discrepanță se vede și în Transilvania, inclusiv în județul Sibiu, unde orașele cu industrie dezvoltată și turism stau alături de comune cu venituri modeste.
Contează și momentul. Într-un an cu prețuri încă apăsătoare la alimente, utilități și servicii, o creștere a veniturilor de la un trimestru la altul poate fi în mare parte absorbită de scumpiri. Fără datele despre inflația din aceeași perioadă, nu putem afirma cât din avans reprezintă o îmbunătățire reală a nivelului de trai. Răspunsul se va vedea în următoarele statistici ale INS, care vor arăta dacă tendința se menține.
Sursă text și foto: Sibiu 100% — articolul original