România produce, la final de 2025, aproximativ aceeași valoare economică pentru fiecare kilogram de materiale consumate ca în anul 2000. Concluzia vine dintr-o comparație Eurostat între cele două momente și ridică o problemă incomodă pentru orice guvern: economia a crescut un sfert de secol, dar nu a învățat să facă mai mult cu aceleași resurse.
Indicatorul în cauză, productivitatea resurselor, arată câtă valoare economică rezultă din materialele folosite. Când el stagnează, creșterea nu vine din eficiență, ci din consum suplimentar. Pe aceeași perioadă, media Uniunii Europene a avut o evoluție diferită, ceea ce lărgește distanța dintre România și statele cu care ne comparăm de obicei.
Analiza a fost publicată de Știri Sibiu și pornește de la ideea că cifrele trebuie să se regăsească în Programul de Guvernare. Autorul pune în legătură risipa de resurse și managementul slab cu sărăcia care îi ține pe mulți români departe de nivelul de trai din Vest. Este o interpretare, nu o concluzie a Eurostat, care măsoară doar evoluția indicatorului.
Miza e practică. O economie care folosește mai eficient materialele cheltuiește mai puțin pe import și produce mai puține deșeuri. Poate plăti mai bine munca, pentru că fiecare tonă prelucrată aduce mai mult. Rămâne de văzut dacă viitorul program de guvernare va include ținte clare pe acest indicator sau îl va lăsa, ca până acum, în afara dezbaterii publice.
Sursă text și foto: Turnul Sfatului — articolul original