Mineritul din jurul Rășinariului are o istorie de peste două secole, mult mai bogată decât lasă să se creadă dezbaterea actuală despre exploatarea rocilor magnezitice de la Valea Dobra. Documente și lucrări științifice din 1915, 1965 și 2023 arată că bogățiile din Munții Cindrel erau cunoscute, cercetate și chiar puse în valoare cu mult înaintea proiectului de azi, din județul Sibiu.
Cea mai veche dovedă concretă apare în Monografia comunei Rășinariu, publicată în 1915 de profesorul Victor Păcală și premiată de Academia Română. Autorul notează că, la începutul secolului al XIX-lea, o societate pe acțiuni din Sibiu a început să exploateze zăcăminte de aur din munții comunei. Afacerea nu a ținut: minele au fost părăsite, pentru că întreprinderea s-a dovedit nerentabilă. Păcală precizează că aurul se găsea în foi foarte subțiri sau înglobat în cuarț, în cantități care diferau de la un loc la altul. Contează distincția: era vorba despre exploatări reale, nu doar despre simple cercetări.
Aurul nu era singura resursă luată în calcul. Monografia menționează fierul sub formă de limonit, arsenopirita, plumbul cu impregnații de argint, grafitul și cianitul, alături de magnetit și de numeroase varietăți de șisturi, gnaisuri și roci granitice. La fier, autorul vedea perspective economice importante, iar explorările urmăreau să stabilească întinderea zăcămintelor; o eventuală exploatare depindea și de transportul minereului spre calea ferată. La plumb, rezultatele nu au fost satisfăcătoare, așa că lucrările au fost întrerupte.
Mult mai răspândită decât extracția de metale a fost, însă, tăierea pietrei pentru construcții. La începutul secolului XX, ea era o sursă de venit pentru localnici, iar materialul lua drumul Sibiului. Potrivit lui Păcală, piatra se tăia mai ales pe Râul Caselor și pe Râul Ștezii și ajungea în clădiri, drumuri și alte lucrări. Autorul glumea că rășinărenii se puteau lăuda cu un Sibiu „jumătate clădit” din piatra lor.
Istoria arată, așadar, că subsolul de la Rășinari a atras investitori și cercetători încă de acum două secole, cu rezultate diferite de la o resursă la alta. Experiența aurului, abandonat pentru lipsă de rentabilitate, rămâne un reper pentru orice discuție despre valorificarea economică a zonei, inclusiv în cazul Văii Dobra.
Sursă text și foto: Sibiu Independent — articolul original