Oboseala persistentă, kilogramele care se schimbă fără explicație sau nopțile nedormite la o vârstă înaintată nu sunt întotdeauna simple semne de îmbătrânire. Pot ascunde o depresie, afecțiune care, potrivit presei americane, trece adesea neobservată la vârstnici, iar primele ei semnale sunt uneori fizice, nu emoționale.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 5,2% dintre adulții din lume suferă de depresie. La persoanele de 70 de ani și peste, procentul urcă la 5,4%. Diferența pare mică, dar problema este una de recunoaștere: mulți vârstnici își restrâng contactele sociale sau evită să vorbească despre ceea ce simt, iar boala rămâne nevăzută de cei din jur.
Medicul Liz Hughes enumeră câteva semne care merită urmărite: creșterea sau scăderea neașteptată în greutate, schimbări ale poftei de mâncare, un nivel de energie anormal de scăzut și tulburări marcate de somn, fie prea mult, fie insomnie. Medicul Rebecca Bouchard adaugă că unii pacienți se plâng de dureri fizice fără o cauză medicală clară, care sunt, de fapt, o formă de exprimare a stării depresive.
Mai derutante sunt simptomele cognitive. Dificultatea de a gândi, de a se concentra sau de a lua decizii poate semăna cu începutul demenței, iar specialiștii folosesc uneori termenul „pseudodemență”. Diferența esențială, notează Bouchard, este că aceste probleme tind să se amelioreze când depresia este tratată corect. Hughes recomandă și observarea felului în care persoana își poartă de grijă: o locuință neîngrijită sau o igienă personală neglijată, la cineva care înainte avea grijă de ele, sunt semnale de luat în seamă. La fel, iritabilitatea ori neliniștea fără motiv, pierderea interesului pentru activități îndrăgite altădată și izolarea față de prieteni și familie.
Cum îi putem ajuta? Hughes spune că primul pas este o discuție sinceră, fără prejudecăți, în care amintim cu blândețe semnele observate și întrebăm dacă persoana le-a remarcat și ea. De regulă le-a observat, dar debutul treptat al depresiei face mai greu de acceptat ce se întâmplă. „Întreabă-i cum îi poți ajuta în această perioadă. Poate le oferi o masă sau un apel telefonic suplimentar pe săptămână”, sugerează medicul.
Pentru rudele celor afectați, Bouchard recomandă să îi pună în legătură cu specialiști în sănătate mintală, să îi asculte, să păstreze un contact regulat și să îi încurajeze spre mișcare, alimentație echilibrată și somn regulat. Utilă este și implicarea concretă, prin ajutor la treburile zilnice.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original