Între 1987 și 31 august 1989, 524 de mureșeni au fost prinși de grăniceri în timp ce încercau să treacă ilegal în Ungaria, al șaselea cel mai mare număr din țară, iar alți 110 au reușit să scape peste graniță. Cifrele apar în documente păstrate de CNSAS, în fondul MApN, Cabinet Iulian Vlad, volumul 48, și arată cât de apăsătoare devenise pentru mulți oameni din Transilvania viața din ultimii ani ai regimului comunist.
Mureșul a stat bine și la capitolul plecărilor legale. Autoritățile au aprobat 1.321 de cereri de stabilire definitivă în Ungaria, ceea ce plasează județul pe locul al treilea, după Cluj (1.932) și Bihor (1.359). La 31 august 1989, alte 327 de cereri mureșene erau încă în curs de soluționare, loc cinci pe țară, după Cluj, Harghita, Satu Mare și Bihor.
Tabelele separă și după etnie. Dintre cei 524 de mureșeni prinși, 433 erau maghiari, 75 români, 12 germani și patru de alte naționalități. Printre cei care au trecut cu succes, 71 erau maghiari, 30 români și nouă germani. Pe ansamblul țării, din 14.234 de persoane care ceruseră plecarea începând din 1984, 7.661 primiseră aprobare, iar 3.432 de dosare rămâneau nesoluționate.
Evoluția anilor arată cum s-a schimbat metoda. În 1987 s-au înregistrat 219 treceri frauduloase reușite și 594 de persoane prinse la frontieră. Anul următor, plecarea prin excursii a atins un vârf: 6.562 de oameni au rămas în Ungaria după expirarea vizelor turistice sau de tranzit. Când condițiile de acordare a pașapoartelor s-au înăsprit, tot mai mulți au ales trecerea directă: în primele opt luni din 1989, grănicerii au prins 5.406 persoane, iar alte 1.700 au reușit să treacă.
La nivel național, profilul diferă după metodă. Maghiarii au predominat printre cei aprobați și printre cei rămași după excursii, în timp ce românii au avut o pondere mare între cei care au riscat trecerea clandestină: din 11.607 persoane prinse, 4.157 erau români și 6.897 maghiari. Majoritatea celor care au trecut fraudulos aveau între 19 și 30 de ani, iar bărbații dominau lotul celor prinși, 9.145 față de 2.462 de femei. Excursiile au însemnat însă și fuga unor familii întregi: printre cei rămași ilegal s-au numărat 931 de copii sub 14 ani.
Muncitorii calificați au format cea mai numeroasă categorie profesională dintre cei prinși, urmați de cei necalificați, elevi și agricultori, dar documentele menționează și ingineri, medici, profesori, economiști și juriști. Semnul cel mai grăitor pentru regim e poate altul: 1.338 de membri ai Partidului Comunist Român și 2.540 de membri ai Uniunii Tineretului Comunist au rămas ilegal în Ungaria după excursii. Exodul s-a concentrat în vestul țării, iar Bihorul a condus la treceri frauduloase, la persoane prinse și la plecări ilegale după excursii.
Sursă text și foto: Cuvântul Liber — articolul original