Branduri românești cu tricolor pe ambalaj, deținute de acționari străini: profitul pleacă peste granițăFoto: Gazeta de Cluj

Ciocolata Rom, învelită în tricolor, și dulciurile Primola, Laura, Făgăraș sau Măgura sunt deținute, prin lanțul de firme din spate, de un grup cu rădăcini în Austria, iar profiturile nu rămân în România. Kandia Dulce, compania care le produce, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 57.109.887 de euro și un profit net de 4.578.136 de euro, potrivit datelor din sursă.

Contrastul dintre imagine și acționariat este izbitor. Site-ul Kandia Dulce mizează pe culorile drapelului, pe „spiritul tânăr al României”, pe tradiție și pe generații crescute cu aceste produse. În acte, însă, asociatul care deține 100% din părțile sociale este Ceskómoravský Průmyslový Holding Meinl din Cehia, iar House of Julius Meinl LTD (Marea Britanie) figurează ca asociat fără părți sociale. Compania face parte din grupul Julius Meinl, cu legături în Austria.

Beneficiarii finali sunt patru persoane, toate din afara țării: Weissglas Dov (Israel), Romer Karel Philip (Olanda), Meinl Julius Max Franz Christian (Marea Britanie) și Milgate Allan (Marea Britanie). Cu alte cuvinte, brandul pe care mulți îl asociază cu identitatea națională este controlat integral din exterior, iar dividendele pot lua același drum.

Nici Poiana nu pretinde o origine românească la nivel de acționariat. Brandul a fost lansat în 1995 de Kraft Foods România, devenită ulterior Mondelez România, și făcea inițial ciocolată la vechea fabrică Poiana din Brașov, continuatoarea fabricilor Hess și Stollwerck. Astăzi, Mondelez International, grupul american din spatele Milka, Oreo și Toblerone, controlează brandul.

Mondelez România funcționează cu un acționariat complet străin: firma este deținută integral de Mondelez Nederland Services, deci capitalul este olandez, în cadrul unui conglomerat american. Sursa menționează și un beneficiar sloven, fără a-l numi în porțiunea disponibilă a textului.

Nimic din toate acestea nu este ilegal, iar fabricile și angajații din țară rămân reali. Întrebarea pe care o ridică exemplele este alta: cât din ceea ce cumpărătorul crede că susține, atunci când alege un produs cu tricolor pe ambalaj, rămâne efectiv în economia românească, și cât pleacă sub formă de profit către acționari din alte state.

Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original

Scris de Redacția Ziaro

Echipa editorială Ziaro.ro

Scrie un comentariu

Adresa de e-mail nu se publică. Comentariile cu linkuri pot aștepta aprobarea.