Un roman al scriitoarei bulgare Rene Karabaș, intrat pe lista scurtă a premiului Booker International, a apărut acum în limba română. Cartea urmează să fie ecranizată într-o coproducție internațională la care participă și România. Despre ea vorbește, în recomandarea din 11 octombrie 2026, o librăreasă de la Radio Cluj, care a descoperit-o înainte de întâlnirea cu autoarea la festivalul literar NOD din Brașov.
Lectura a pornit din prudență: autoarea avea un panel dedicat la festival, iar librăreasa nu voia să ajungă acolo nepregătită. Surpriza a fost dublă, atât povestea, cât și construcția textului. Romanul amestecă planuri temporale, scrisori și capitole spuse din perspectiva personajului principal, plus confesiunile acestuia către o jurnalistă. Uneori e greu să-ți dai seama cine vorbește, spune recomandarea, dar tocmai jocul acesta ține cititorul aproape.
În centru se află Bekija, o tânără dintr-un cătun izolat de munte din Albania, unde viața se supune Kanunului, un ansamblu de obiceiuri și legi patriarhale. Ca să scape de căsătorie, ea alege să devină „fecioară jurată” (sworn virgin). Legământul se face la biserică: fata este tunsă, renunță la hainele de femeie și trăiește de atunci ca bărbat, cu statutul și privilegiile unui bărbat, dar fără dreptul de a se căsători sau de a avea o relație. Practica apărea de regulă când familia nu avea un moștenitor care să preia conducerea gospodăriei. Potrivit recomandării, în Albania s-a păstrat cea mai strictă formă a acestor reguli, iar în unele zone ele au fost abolite abia la începutul anilor ’90.
Alegerea Bekijei nu aduce eliberarea sperată. Familia se destramă pentru totdeauna, iar singurătatea o însoțește ani lungi. În prezentul romanului, personajul, devenit Matija, își reconstituie trecutul în fața unei jurnaliste, din amintiri și din scrisorile fratelui fugit în Bulgaria după un conflict degenerat. Librăreasa lasă intenționat o parte din poveste nespusă, ca cititorul să poată recompune singur puzzle-ul.
Autoarea, născută în 1989 în Bulgaria, este și actriță premiată, și regizoare de teatru. La NOD a spus că mizează pe povești din Europa de Est insuficient explorate, capabile să surprindă mai ales publicul occidental. Romanul e un debut, iar recomandarea nu-l prezintă ca pe o lectură ușoară de vară, ci ca pe una potrivită unui weekend de toamnă, cu tonuri reci și o privire asupra felului în care locul nașterii ne marchează mai mult decât credem.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original