Marina americană a recunoscut, într-un document trimis Congresului, opt tentative de sinucidere în grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat de aproape zece luni într-o misiune care a inclus operațiuni împotriva Iranului. Confirmarea vine după ce administrația Trump și conducerea Pentagonului au respins luni la rând relatările despre moralul scăzut și condițiile grele de la bord. Cifra arată cât costă, pentru oamenii care o duc, o desfășurare prelungită peste orice limită obișnuită.
Recunoașterea apare într-o scrisoare semnată de secretarul interimar al Marinei, Hung Cao, trimisă marți senatoarei democrate Kirsten Gillibrand și obținută inițial de CNN. Senatoarea ceruse explicații despre sănătatea mintală, moralul și condițiile de viață ale militarilor. Cao scrie că, de la începutul desfășurării, au fost raportate „în total opt tentative de sinucidere în cadrul grupului de luptă” și că nu s-a înregistrat niciun deces. Documentul nu spune însă dacă e vorba de opt persoane diferite. Nici nu precizează unde au avut loc incidentele: cifra acoperă tot grupul de luptă, de la echipajul portavionului și aripa aeriană până la distrugătoare și navele de escortă. În total sunt între 6.000 și 7.000 de militari, pe aproximativ șase nave, dintre care circa 5.000 de marinari și pușcași marini se află chiar pe portavion. Un oficial din domeniul apărării a declarat pentru CBS News că două dintre tentative s-au petrecut în timpul luptelor active cu Iranul.
Scrisoarea descrie pe scurt două cazuri, fără să-i identifice pe cei implicați. În martie, un militar a fost oprit la timp de colegi, a primit îngrijiri medicale și a fost trimis înapoi la baza lui. La începutul lui august, un membru al unei unități aeriene a ajuns în apă și a fost recuperat rapid de un elicopter de căutare și salvare, apoi evacuat de pe navă pentru tratament. Ambele cazuri confirmă cel puțin o parte din ce a scris presa militară americană în vară, după ce familiile unor marinari au vorbit public despre epuizare și probleme grave de sănătate mintală.
Contextul explică mult. Lincoln a plecat din San Diego în noiembrie 2025 pentru o misiune în Pacific, dar a fost trimis în Orientul Mijlociu, iar după izbucnirea conflictului cu Iranul misiunea i-a fost prelungită. Grupul a participat la lupte și la blocada navală. Când a acostat, pe 2 septembrie, în portul thailandez Laem Chabang, portavionul avea 286 de zile de desfășurare, dintre care 264 consecutive pe mare, fără nicio escală completă în care echipajul să poată coborî la țărm. De regulă, o misiune a Marinei americane durează între șase și nouă luni. Alerta permanentă, ritmul luptelor și izolarea prelungită sunt exact condițiile în care oboseala se transformă în criză. Iar Marina nu e la prima problemă de acest fel: în 2022, seria de sinucideri de pe USS George Washington a dus la anchete și la promisiuni de reformă a sprijinului psihologic.
Scrisoarea lui Cao pune Pentagonul într-o poziție incomodă. Nu mai poate nega problema, iar parlamentarii care cer socoteală din august au acum o cifră oficială. De aici vor porni probabil următoarele întrebări: cât de mult mai poate fi întinsă o flotă obligată să țină portavioane în Orientul Mijlociu fără rotații normale, și dacă sprijinul psihologic de la bord ține pasul cu ritmul operațiunilor. Pentru familiile care au tras primele semnalul de alarmă, confirmarea vine târziu, dar le dă dreptate.
Dacă treci printr-o perioadă grea sau ai gânduri de sinucidere, poți cere ajutor. Alianța Română de Prevenție a Suicidului are o linie gratuită la 0800 801 200, iar în caz de urgență sună la 112.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original