Bursa de Valori București a avut cel mai bun an din ultimul deceniu în ceea ce privește lichiditatea. Anul acesta s-au tranzacționat, în medie, acțiuni de circa 23 de milioane de euro pe zi, cu 80% mai mult decât în 2025. E cel mai rapid ritm de creștere dintre bursele europene analizate. Cu toate acestea, ponderea Bucureștiului în rulajul zilnic al regiunii a rămas aproape aceeași: 2,4% acum, față de 2,5% în 2016. Explicația e simplă: au crescut și piețele vecine, așa că distanța față de ele nu s-a micșorat.
Cifrele provin din datele Bloomberg extrase de InterCapital ETF la cererea Ziarului Financiar și arată că schimbarea e recentă. Între 2016 și 2022, rulajul zilnic a stat blocat între 8 și 9 milioane de euro, fără vreo tendință clară. Prima schimbare a venit în 2023, odată cu listarea Hidroelectrica, când media a urcat la 11,2 milioane de euro. A urmat un palier: 12,4 milioane în 2024 și 12,7 milioane în 2025. Abia anul acesta a venit saltul adevărat. Față de 2021, când media era de 9 milioane de euro, creșterea e de 157%, iar față de 2016 ajunge la 182%.
Comparația cu marile burse din regiune rămâne însă dură pentru București. La Varșovia se tranzacționează zilnic, în medie, 612 milioane de euro, de 26,8 ori mai mult decât la București. Atena are un rulaj de 350 de milioane de euro pe zi, de 15,3 ori mai mare, iar Viena ajunge la 211 milioane, de 9,2 ori peste nivelul local. Cel mai incomod reper e însă Budapesta. Ungaria are o capitalizare apropiată de a României și doar 58 de companii listate, față de 304 la București, dar rulajul ei zilnic e de 73,7 milioane de euro, de 3,2 ori mai mare.
Diferența față de Ungaria arată că numărul de emitenți nu garantează o piață vie. Budapesta concentrează tranzacțiile în câteva companii mari, pe care investitorii străini le pot cumpăra și vinde ușor. La București, multe dintre cele peste 300 de companii listate se tranzacționează rar sau aproape deloc. Pentru fondurile mari, lichiditatea contează mai mult decât mărimea listei, pentru că le spune dacă pot ieși dintr-o poziție fără să miște prețul. De ea depind și ambițiile pieței locale de a urca în clasamentele indicilor internaționali.
Pentru investitorii obișnuiți, de la Sibiu până la București, vestea e bună doar pe jumătate. Pe o piață mai lichidă, ordinele se execută mai ușor și prețurile reflectă mai corect oferta și cererea. Ca avansul să nu rămână un vârf de un an, bursa are nevoie de listări noi și mari, după modelul Hidroelectrica, și de mai mulți bani intrați constant în piață. Altfel, Bucureștiul va crește în continuare în ritmul regiunii, iar decalajul față de ea va rămâne același.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original