Tinerii americani din Generația Z nu renunță la rețelele sociale ca sursă de informare. Le folosesc mai mult ca oricând, dar au început să le filtreze cu o atenție pe care platformele n-o prevedeau. Un studiu publicat de compania de cercetare de piață Attest, realizat în februarie 2026 pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de americani cu vârste între 18 și 27 de ani, arată că 72% dintre ei privesc cu ostilitate sau cu suspiciune conținutul generat de inteligența artificială din feed-urile lor. Contrastul e evident: aceeași generație care s-a mutat aproape complet pe TikTok și YouTube se teme tot mai mult că nu mai poate deosebi ce e real de ce e fabricat.
Cifrele despre consum arată cât de adâncă e mutarea. 43% dintre respondenți petrec peste două ore pe zi urmărind clipuri video, iar 21% trec de patru ore. Televiziunea clasică a ajuns aproape irelevantă pentru ei: 38% nu se mai uită deloc la programe live, iar doar 14% stau în fața televizorului mai mult de două ore zilnic. Divertismentul domină clar formatele scurte, iar comedia și meme-urile sunt urmărite frecvent de 67% dintre tineri. Totuși, informația nu e deloc marginală. Conținutul educațional și tutorialele de tip „cum se face” adună 44%, iar știrile 41%, ceea ce înseamnă că pentru o bună parte din această generație feed-ul a luat locul jurnalului de seară.
Tocmai de aceea contează atât de mult neîncrederea. Dintre cei 72% sceptici, 41% spun că displac activ conținutul făcut cu AI și că așa-numitul „AI slop”, materialele de slabă calitate produse în serie de algoritmi, strică nivelul general al informației de pe platforme. Alți 31% se declară doar prudenți, dar recunosc că le e tot mai greu să separe realul de artificial. Numai 28% văd partea bună și consideră aceste materiale mai degrabă amuzante. Mai mult, jumătate dintre tinerii chestionați au trecut deja la fapte: au blocat, au ascuns sau au încetat să urmărească un brand ori un creator ale cărui postări păreau generate artificial.
Fenomenul nu ține doar de o generație sau de o țară. Un sondaj Sprout Social din februarie 2026, pe 2.250 de utilizatori din SUA, Marea Britanie și Australia, arată că 56% dintre ei dau frecvent sau foarte frecvent peste „AI slop”, iar 88% spun că au mai puțină încredere în știrile de pe rețelele sociale tocmai din cauza acestui val. Pentru platforme, problema e delicată. Același conținut ieftin care umple feed-urile și ține utilizatorii conectați riscă să erodeze încrederea care îi face să revină. Pentru branduri, care au îmbrățișat rapid instrumentele generative ca să producă mai mult cu costuri mai mici, datele sunt un semnal de alarmă: economia făcută la producție se poate plăti în urmăritori pierduți.
Concluzia nu este că tinerii s-au săturat de prea mult conținut, ci că au devenit mai pretențioși. Au învățat să recunoască semnele care trădează o mașină: o voce cu intonație nefirească, o imagine prea lucioasă, un text care „nu sună a om”. Într-un peisaj media în care producția automată e aproape gratuită, autenticitatea devine un bun rar și deci valoros. Asta îi avantajează pe creatorii și publicațiile care își pot demonstra prezența umană din spatele materialelor. Rămâne de văzut dacă platformele vor alege să recompenseze acest lucru în algoritmi sau vor continua să mizeze pe volum.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original
