O Casă de Comerț Balcanică din spațiul elen a pus în circulație ideea unei „Banane Balcanice”, un arc industrial care ar lega Salonicul de Sofia, de Ruse–Giurgiu, de București–Ploiești și de Timișoara, cu circa 30 de milioane de locuitori. Propunerea, formulată de prof. dr. Liviu Pandele, merge mai departe decât o simplă hartă economică: ea vizează o Uniune Economică Balcanică, construită treptat și deschisă Turciei, cu o axă extinsă Salonic–Sofia–București–Constanța–Istanbul.
Împărțirea rolurilor ar fi clară în schema autorilor. Grecia ar aduce ieșirea la mare prin Salonic, Bulgaria platforma industrială și tehnologică, iar România piața de consum și baza industrială și energetică. Turcia nu ar fi o periferie, ci veriga care ar deschide drumul spre Mediterana Orientală, Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu, prin Istanbul, strâmtori și porturi.
Important este că planul nu cere de la început o instituție supranațională nouă. Se mizează pe o piață regională construită prin proiecte concrete: modernizarea și electrificarea căilor ferate, interoperabilitate, o rețea multimodală care să unească șoseaua, calea ferată și Dunărea cu Marea Neagră și Marea Egee. Potrivit propunerii, România are deja proiecte pregătite pentru finanțare europeană pe axa de conectivitate cu Bulgaria și Grecia.
Pe partea de bani, Casa de Comerț Balcanică vorbește despre un fond regional alimentat de instituțiile europene, BERD și BEI, dar și de capital privat și fonduri suverane. Banii ar merge spre infrastructură, industrie, logistică și tehnologii strategice. Energia (gaze, electricitate, regenerabile) ar fi tratată ca infrastructură comună de securitate economică, iar statele ar renunța la competiția separată pentru aceiași investitori, în favoarea unor lanțuri industriale comune: auto, apărare, electronică, baterii, robotică, agricultură și industrie alimentară.
Pentru Banat, miza e directă, de vreme ce Timișoara apare explicit în schiță, ca extremitate vestică a axei. Rămâne însă un plan la nivel de concept, fără angajamente ale guvernelor sau ale instituțiilor financiare. Testul real va fi dacă proiectele de transport și energie, aflate deja în pregătire, vor primi finanțare, și dacă Atena, Sofia, București și Ankara vor accepta să coordoneze ceea ce până acum au făcut separat.
Sursă text și foto: Brașov TV — articolul original