Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, spune că țara ei ar fi mai în siguranță alături de România, dar leagă orice pas spre unire de un singur criteriu: decizia trebuie să vină de la majoritatea cetățenilor. Condiția, a recunoscut ea, nu este îndeplinită în prezent, potrivit sondajelor de opinie.
Declarația readuce în discuție una dintre temele cu cel mai mare încărcat emoțional din spațiul românesc. Argumentul de securitate are greutate într-o regiune marcată de războiul din Ucraina, la granița căreia Moldova se află, iar în Transnistria rămân staționate trupe rusești. Sandu nu a prezentat însă unirea ca pe un proiect aflat pe agenda imediată, ci ca pe o opțiune care ține de voința populației, nu de calcule politice.
Poziția e prudentă și nu surprinde. Un asemenea demers ar presupune, pe lângă sprijin popular, o consultare formală la Chișinău și acorduri politice la București, iar opinia publică de peste Prut rămâne împărțită. Insistența pe majoritate dă și un răspuns celor care ar vrea să forțeze un calendar: fără susținere clară, tema riscă să adâncească polarizarea dintre cei care văd Moldova în Uniunea Europeană prin România și cei care privesc cu suspiciune orice apropiere de București.
Pentru Cluj și Transilvania, subiectul are o rezonanță practică. Legăturile culturale, universitare și economice cu Republica Moldova sunt vechi, iar mulți tineri moldoveni studiază sau lucrează în orașele din județ.
Sursă text și foto: Cluj24 — articolul original