Academia Română împlinește 160 de ani, iar la Cluj-Napoca aniversarea a venit odată cu startul celei de-a XXXIX-a ediții a Zilelor Academice Clujene, un program de două luni care adună 20 de manifestări științifice și 586 de prelegeri, de la istorie și filologie până la cercetare medicală și astronomie. Deschiderea a reunit reprezentanți ai mediului academic, ai administrației și ai vieții culturale din țară și din Republica Moldova.
Ceremonia a început cu Imnul Național și cu „Gaudeamus Igitur”, interpretate de Corul „Adoremus Dominum” al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul UBB. Acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, a amintit că tradiția a fost începută de istoricul Ștefan Pascu. Președintele Academiei, acad. Marius Andruh, a insistat pe rolul institutelor clujene în marile lucrări naționale: Dicționarul Tezaur al limbii române, Tratatul de Istorie a Românilor și Dicționarul Literaturii Române.
Andruh a făcut și două anunțuri cu efect practic. Doctoranzii și cercetătorii din școlile doctorale ale Academiei vor fi incluși în programul Erasmus+, iar Ziua Culturii și Ziua Academiei ar putea deveni serii de evenimente, după modelul Zilelor Academice.
Din partea autorităților, prefectul Maria Forna a vorbit despre legătura dintre Transilvania și Academie, pomenindu-i pe Emil Racoviță și Sextil Pușcariu. Ea a argumentat că, într-o epocă a suprainformării, cercetarea riguroasă rămâne o garanție a discernământului public. Primarul Emil Boc a spus că Clujul poate fi pus la dispoziția oamenilor de știință drept „laborator viu” pentru proiecte inovatoare. Edilul a transmis și un mesaj cu tentă politică: lumea academică ar trebui să rămână o voce a rațiunii într-un climat global tensionat. „Astăzi trebuie să ne facem vocea auzită, ca în continuare dialogul să fie regula și nu conflictul, pentru că demonii trecutului nu sunt îngropați definitiv”, a spus Boc.
La masa prezidiului s-au aflat și acad. Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, precum și acad. Boris Găină și acad. Gheorghe Duca, din partea Academiei de Științe a Moldovei. Conferințele în plen au fost susținute de acad. Ioan-Aurel Pop, cu o analiză istorică și filologică a nașterii Academiei Române și a legăturii ei cu Transilvania, și de prof. Aurel-Teodor Codoban.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original