Șacalul auriu s-a răspândit atât de repede în România, încât specialiștii estimează acum peste 40.000 de exemplare la nivel național, iar Caraș-Severinul se numără printre zonele unde prezența lui se simte deja. Prădătorul ajunge tot mai aproape de gospodăriile din mediul rural și pune presiune pe speciile de vânat mic și mijlociu.
Cele mai expuse sunt iepurii, fazanii și căprioarele, adică tocmai speciile pe care se bazează fondurile de vânătoare din zonele de câmpie și de deal. Un animal care mănâncă aproape orice, de la rozătoare și păsări de pe sol până la resturi menajere, se adaptează ușor și găsește hrană acolo unde alți răpitori nu s-ar descurca.
Cifra de 40.000 vine dintr-o estimare, nu dintr-un recensământ exact, așa că numărul real poate fi diferit. Direcția, în schimb, nu pare să lase loc de dubii: populația crește, iar teritoriul ocupat se lărgește de la un an la altul.
Pentru localnicii din satele bănățene, problema nu mai ține doar de statisticile vânătorilor. Apropierea șacalilor de curți și de anexe gospodărești ridică întrebări despre animalele ținute în aer liber, în special păsările de curte, și despre ce se poate face concret ca să fie ținută sub control o specie care nu mai are mulți dușmani naturali în zonă.
Sursă text și foto: Banat TV — articolul original
