Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cărți perfecte de citit pe plajă sau la umbră în iulie și august Luna iulie a sosit, iată, cu cele mai noi apariții editoriale: scrieri științifice (istorice), cercetări erudite, romane tulburătoare, povești vibrante și eseuri filosofice fine. Alegerile vă aparțin.
1. Reforma protestantă în Transilvania secolului al XVI-lea „Etnia și confesiunea s-au susținut reciproc și au interferat și în Transilvania, mai ales începând cu epoca Reformei. «Toleranța» transilvană a însemnat (în funcție de realitate, dar și de interpretarea fiecăruia) acceptare și respingere în același timp, incluziune (primire) și excludere, egalizare și segregare, dând societății o formă de funcționare sui generis.
Transilvania a fost o regiune de interferență dintre Apus și Răsărit și nu o linie de separație a celor două arii de civilizație ale Europei, cea latină, apuseană, și cea bizantină, răsăriteană. Aceste arii s-au întrepătruns, nu de puține ori maghiarii, sașii și secuii preluând caracteristici răsăritene, așa cum românii s-au lăsat influențați de particularități apusene. Cartea de față își propune să arate și felul în care s-a putut produce acest lucru în secolul al XVI-lea în viața spirituală a regiunii respective, în context european.
” – Ioan-Aurel Pop Autori: Marius Turda, Zsuzsa Bokor, Tudor Georgescu, Adrian-Nicolae Furtună Până relativ recent, istoria eugeniei din Europa Centrală și de Est era aproape necunoscută atât specialiștilor, cât și publicului larg. În perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ungaria și România au trecut prin modificări teritoriale şi transformări demografice profunde. În această perioadă, eugeniștii români și maghiari, dar și cei germani au publicat substanțial despre așa-zisa știință a îmbunătățirii rasei umane, s-au organizat în societăți academice, au organizat dezbateri publice și prelegeri populare, au influențat politici sanitare, de sănătate publică și educaționale.
De asemenea, unii dintre ei au contribuit la formularea și apoi punerea în practică a politicilor de excludere socială și purificare etnică, de la deportări și schimburi de populație până la Holocaust. Lucrarea trasează carierele științifice ale unor eugeniști reprezentativi din cele două țări și descrie totodată modul în care fiecare dintre ei a articulat științific teoriile eugenice propuse. Mai mult, acești autori și ideile lor eugenice sunt contextualizați pentru a-și putea găși locul în domeniul mai larg al istoriografiei, dar și în dezbaterile curente despre memorie, moșteniri culturale, istorie comună și, nu în ultimul rând, despre resurgența etnonaționalismelor.
„Există, în istoria culturală a popoarelor, momente mirabile de confluențe și întâlniri spirituale, capabile a rotunji doctrine și idei, de inflorescență și ideatică emergentă, exprimând matricea stilistică inconfundabilă a ființării într-un anumit orizont spațial, prin acel «mănunchi de categorii» care se imprimă tuturor creațiilor umane. Deși arte diferite, opera literară și filosofică a lui Lucian Blaga concură spre același zenit ce scaldă în ape de lumini solare opera sculpturală a titanului din Hobița Gorjului. Desigur, un astfel de moment sublim este, în cultura română, întâlnirea lui Blaga cu Brâncuși, mai exact zis, întâmpinarea sculptorului în orizontul modernității artistice, cu sinceră și plenară prețuire estetică și filosofică.
Întâlnirea aceasta, aidoma celebrelor modele, nu ar fi fost posibilă, viabilă și probantă decât pe baza unor intuiții și viziuni apropiate, de la mitologia arhetipală la aspirația spre absolut.