Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată 8 obiceiuri cotidiene care au devenit provocări reale pentru tinerii de azi De la frica de a suna la telefon (telefobia), până la dificultatea de a-și găti singuri, Generația Z resimte ca provocări lucruri pe care generațiile anterioare le-au trăit mereu ca normalitate. Fiecare generație crește cu propriile provocări, dar diferența dintre ce înseamnă „greu” pentru un tânăr din Generația Z și ce înseamnă pentru părinții sau bunicii lui a devenit, în ultimii ani, un subiect tot mai discutat, inclusiv în România.
Generația Z are, fără îndoială, propriile ei presiuni reale. Dar multe dintre lucrurile pe care le resimte ca dificile sunt departe de a fi noi sunt pur și simplu parte din rutina zilnică pentru generațiile mai în vârstă, care au crescut fără internet și fără confortul de a trimite un mesaj în loc să sune. Iată opt lucruri pe care Generația Z le percepe ca adevărate provocări, deși Boomerii și Generația X le consideră simple obișnuințe ale vieții cotidiene.
Odată cu mesajele text, arta conversației telefonice pare să se fi pierdut. Fenomenul are deja un nume în literatura de specialitate: telefobia, frica sau anxietatea legată de inițierea sau primirea apelurilor telefonice. Datele confirmă amploarea fenomenului: un studiu realizat de Commonwealth Bank of Australia pe tineri din Generația Z (18-26 ani) arată că aproape 60% dintre respondenți se tem să dea sau să primească apeluri telefonice, chiar și atunci când acestea sunt necesare pentru muncă, iar 90% resimt anxietate atunci când trebuie să vorbească la telefon, un nivel comparabil cu frica de a vorbi în public.
Fenomenul nu ocolește nici România. Nottingham College din Marea Britanie a ajuns chiar să organizeze cursuri dedicate, în care tinerii exersează scenarii uzuale: o programare la medic, un telefon la angajator, pentru a-și recăpăta încrederea. Pentru generațiile mai vârstnice, care nu au avut niciodată opțiunea de a trimite un mesaj text, telefonul a fost mereu principalul mod de a lua legătura cu cineva.
Mulți dintre ei chiar preferă să sune, ceea ce face cu atât mai greu de înțeles de ce copiii și nepoții lor tratează un simplu apel ca pe o sursă de stres. Boomerii și Generația X nu au avut opțiunea muncii de acasă sau a unui program flexibil. Când trebuiau să fie la birou, erau la birou.
Lucrau minimum orele stabilite și plecau abia după ce terminau treaba. Pentru unii, opt ore păreau o zi ușoară. Concepte precum echilibrul muncă-viață personală și birourile hibride au schimbat fundamental felul în care generațiile tinere își privesc ziua de lucru.
Mulți din Generația Z se așteaptă la un program mai flexibil sau preferă să-și organizeze sarcinile într-un ritm care li se pare mai sustenabil, o schimbare de mentalitate pe care o susțin activ, considerând că starea de bine la locul de muncă le poate crește, de fapt, motivația. Generația Z nu a fost niciodată cunoscută pentru răbdare, iar asta nu e o glumă, ci un tipar confirmat de cercetare. Faptul că au lumea la un click distanță, prin telefon, i-a făcut să dezvolte o nevoie reală de rapiditate, care poate duce la comportamente impulsive.
Vor ca lucrurile să ajungă la ei instant, așa că orice așteptare poate fi resimțită ca o adevărată dificultate. Boomerii și Generația X au petrecut mult timp așteptând, în copilărie și tinerețe. Fără mesaje text sau email, trebuiau să aștepte răspunsul la o scrisoare sau revenirea unui telefon ca să afle ce voiau să știe.
Lipsa satisfacției instante i-a făcut, în timp, mult mai răbdători, motiv pentru care nu percep așteptarea ca pe o problemă majoră. A fi în situația de a primi o critică constructivă poate fi dificil pentru mulți tineri din Generația Z, care o pot percepe mai degrabă ca pe un atac la persoană, decât ca pe un sfat menit să-i ajute să evolueze. Deși nu e ușor pentru nimeni să-și audă munca sau comportamentul criticate, rămâne un pas necesar pentru dezvoltare.