Şapte din zece români, respectiv 71%, nu investesc în acest moment, deşi 60% sunt conştienţi că lipsa investiţiilor poate reprezenta la rândul ei un risc, în condiţiile în care inflaţia erodează valoarea economiilor, arată un studiu ING Research realizat de Ipsos. Principalele bariere sunt economiile insuficiente, invocate de 40% dintre respondenţi, teama de risc, menţionată de 35%, şi lipsa cunoştinţelor despre investiţii, indicată de 33%.
Doar 29% dintre români investesc în acest moment în acţiuni, obligaţiuni, fonduri de investiţii sau ETF-uri, faţă de 41% la nivel european. În acelaşi timp, 30% dintre respondenţii din România spun că nu au investit niciodată, dar ar putea face acest pas în viitor. Pentru mulţi, însă, investiţiile vin abia după construirea unei rezerve financiare.
Mai mult de jumătate dintre respondenţi, 51%, spun că le este greu sau că abia reuşesc să facă faţă cheltuielilor curente, faţă de o medie europeană de 44%. În acelaşi timp, 46% consideră că nu este nevoie de o rezervă financiară foarte mare pentru a începe să investească şi că o sumă mai mică de jumătate din venitul lunar al gospodăriei poate fi suficientă. „Pentru mulţi români, investiţiile devin o opţiune abia după construirea unei rezerve financiare şi după o mai bună înţelegere a riscurilor, costurilor şi alternativelor disponibile.
Există deschidere către investiţii, însă aceasta depinde în mare măsură de nivelul de confort financiar pe care oamenii simt că îl au,” spune Valentin Tătaru, economist-şef, ING Bank România Accesul la produse mai simple sau cu costuri mai mici ar putea încuraja o parte dintre români să investească, potrivit studiului. Aproape jumătate dintre respondenţi spun că astfel de produse i-ar determina să facă primul pas. Totodată, 48% ar apela la un specialist pentru a înţelege conceptele de investiţii, iar 47% pentru a compara diferitele produse disponibile.
În ceea ce priveşte apetitul pentru risc, 61% dintre respondenţi ar prefera o investiţie mai sigură, chiar dacă aceasta oferă un randament mai redus, în locul unei variante mai riscante, cu potenţial mai mare de câştig. Pe de altă parte, 51% spun că ar fi dispuşi să păstreze o parte din economii investită timp de mai mulţi ani, chiar dacă valoarea acesteia ar fluctua între timp. Percepţia riscului rămâne însă una dintre principalele dificultăţi: 46% dintre români spun că ar fi tentaţi să vândă dacă investiţiile lor ar pierde 10% din valoare într-un interval de câteva luni.
Studiul arată şi o îngrijorare ridicată în privinţa pensiilor. Aproape 7 din 10 români, respectiv 69%, consideră că sistemul public de pensii este sub presiune, iar 65% spun că este important să se pregătească financiar pentru pensionare. Doar unul din trei respondenţi se aşteaptă ca pensia de stat să îi acopere nevoile pe întreaga perioadă a pensionării.
În ceea ce priveşte preferinţele pentru diferite clase de active, aurul ocupă primul loc: 58% dintre respondenţi cred că acesta ar putea oferi cele mai bune randamente într-un orizont de zece ani. Conturile de economii sunt indicate de 37%, iar acţiunile sau fondurile de acţiuni de 28%. Criptomonedele sunt considerate cea mai riscantă variantă de 59% dintre respondenţi.
„Construirea unei rezerve de siguranţă rămâne esenţială, dar participarea la investiţii poate începe gradual, cu sume adaptate posibilităţilor fiecăruia. Importantă nu este doar dimensiunea capitalului iniţial, ci şi perspectiva pe termen lung, care permite valorificarea efectului de acumulare în timp,” adaugă Valentin Tătaru. Studiul a fost realizat de Ipsos pentru ING Research în 11 ţări europene, iar pentru România rezultatele se bazează pe un eşantion de 1.
002 respondenţi cu vârsta de peste 18 ani. Datele au fost colectate în perioada 27 iulie – 7 august 2026.