Statutul de la Roma a fost adoptat în 17 iulie 1998, în urma unei conferințe diplomatice organizate sub egida Organizației Națiunilor Unite. Tratatul a intrat în vigoare la 1 iulie 2002, după ce a fost ratificat de 60 de state, pragul prevăzut pentru înființarea Curții Penale Internaționale (CPI).
În prezent, 125 de state sunt părți la Statutul de la Roma. Documentul a reprezentat un moment de cotitură în dreptul internațional, deoarece a creat un mecanism permanent pentru judecarea autorilor celor mai grave crime internaționale. Potrivit Curții Penale Internaționale, Statutul de la Roma urmărește combaterea impunității pentru cele mai grave infracțiuni și prevenirea unor noi atrocități.
Totodată, statele părți și-au asumat obligația de a coopera pentru ca persoanele responsabile de astfel de fapte să poată fi trase la răspundere. Ce infracțiuni judecă Curtea Penală Internațională Curtea Penală Internațională își are sediul la Haga, în Olanda, și este primul tribunal penal internațional permanent. Instituția judecă persoane acuzate de cele mai grave infracțiuni prevăzute de dreptul internațional, respectiv genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune.
Spre deosebire de alte instanțe internaționale, Curtea nu judecă state, ci persoane. De asemenea, ea intervine doar atunci când autoritățile naționale nu pot sau nu doresc să desfășoare anchete și procese în mod real. Principiul este cunoscut drept „complementaritate” și reprezintă unul dintre fundamentele Statutului de la Roma.
Reper pentru justiția internațională Ziua Mondială a Justiției Penale Internaționale a fost instituită în 2010 de Adunarea Statelor Părți la Statutul de la Roma, pentru a marca aniversarea adoptării tratatului și pentru a promova respectarea dreptului internațional penal. Potrivit Adunării Statelor Părți la Statutul de la Roma, organismul care reunește statele membre ale Curții Penale Internaționale, această zi are rolul de a atrage atenția asupra importanței luptei împotriva impunității pentru autorii genocidului, crimelor împotriva umanității și crimelor de război. Mandatele de arestare emise pe numele lui Putin și Netanyahu În ultimii ani, Curtea Penală Internațională a revenit în atenția opiniei publice prin anchetele și mandatele de arestare emise în dosare privind conflictele din Ucraina și Fâșia Gaza.
Printre persoanele pentru care Curtea a emis mandate de arestare se numără președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant. Curtea desfășoară, de asemenea, investigații privind situația din Sudan și din alte zone afectate de conflicte armate.